Despre Opera

Impresii dintr-o altă lume

Wiener Blut


„Acuma, ca să vă spun sincer ce cred, și românii, ca toate micile națiuni, pretind că sunt cei mai grozavi din lume. Și eu cred și spun că sunt grozavă pentru că sunt româncă (râde, n.n.). Dar artiștii aparțin lumii, chiar dacă în toate țările se găsesc elemente de o valoare colosală. Sigur, probabil că românii n-au știut să-și prețuiască valorile importante, pentru că suntem, în fond, o țară atât de mică, și pentru că politica a fost așa de greșită din toate punctele de vedere. Suntem într-un fel retrași și atunci sau nu avem curajul să vorbim, sau avem curajul de a zice prostii.” (Virginia Zeani)

Nu doar Metropolitan Opera pune la dispoziția publicului o bază de date online, ci și alte teatre de operă. E adevărat că americanii au cea mai performantă și mai simplă metodă de interogare. Despre artiștii români din lumea operei care au cântat pe scena din New York am scris în seria de articole The American Dream și Il Principe Ignoto. De data asta vom scotoci după informații despre artiștii români de la Wiener Staatsoper.

Cu un buget anual de circa 100 de milioane de euro, Opera de Stat din Viena este una dintre cele mai puternice instituții culturale din lume. Poate nu neapărat un vehicul pentru imaginea artiștilor, dar garantând un spectacol de foarte bună calitate aproape în fiecare zi din an, acest teatru atrage practic tot ce înseamnă valoare muzicală. Probabil că nu există, în perioada de după război, vreun artist liric de notorietate internațională care să nu fi cântat și aici. Măcar o dată.

România, mai ales după ieșirea de sub tutela otomană (1877) și după Unirea din 1918, a aspirat mereu să demonstreze că este o țară care aparține culturii europene, vestice, negând, uneori cu nervozitate, orice influență orientală. Viena, o capitală muzicală a lumii dar și o fostă capitală imperială, este cel mai apropiat centru cultural din Occident. Nu este de mirare deci că lista artiștilor români care au cântat aici este foarte lungă. Mai mult, la Viena există mai multe teatre de operă, pe unde au trecut mulți români, dar cel mai important rămâne Opera de Stat. Și trebuie amintit cazul unic al lui Ioan Holender, director al acestei instituții vreme de peste un deceniu.

Lista e lungă, am găsit aproape 90 de nume. O voi împărți însă pe mai multe secțiuni.

1. Rolurile secundare

Aici găsim o serie de artiști români care au strâns enorm de multe apariții la Wiener Staatsoper. Ei sunt nu doar beneficiarii libertății de după 1989, ci chiar una dintre cuantificările cât se poate de elocvente ale diferenței dintre democrație și totalitarism. Dacă, pe vremea comunismului, acești cântăreți esențiali pentru un spectacol de operă, chiar dacă fără să se acopere de gloria unui rol principal, erau exploatați exclusiv de statul român, în schimb, începând din anii ’90, ei au plecat spre alte țări pentru a câștiga o pâine mai bună. Poate că unii dintre ei ar fi putut face o carieră în roluri principale în România, dar incertitudinea materială și nu numai i-a determinat să își facă măcar meseria, dacă nu arta, în condiții civilizate.

Deținătorii recordurilor sunt Ileana Tonca (641 de prezențe), Dan Paul Dumitrescu (600), Simina Ivan (562), dar lista continuă cu numere impresionante: Ildiko Raimondi  (509), Alexandru Moisiuc (412), Cosmin Ifrim (408), Gabriela Lupancea (397), Mihaela Ungureanu (330), Aura Twarowska (224), Sorin Coliban (229), Gergely Németi (171), Elisabeta Marin (164), Ion Țibrea (106), Aarona Bogdan (104), Liliana Ciuca (103). Dar acești cântăreți nu cântă exclusiv roluri secundare, ci au destule prezențe și în roluri principale. Un exemplu:

Ileana Tonca (Bastienne – 17 în opera Bastien und Bastienne de Mozart, Adele – 9, Papagena – 40, Zerlina – 15, Oscar – 15 din Un ballo in maschera) – un total de 96 de prezențe în roluri consistente, este o performanță care trebuie neapărat remarcată. Și nu este singurul caz.

2. Istoria

Un capitol interesant este cel al soliștilor români care s-au format și și-au trăit cea mai mare parte a carierei înainte de comunism. Regăsim nume legendare sau, în funcție de vicisitudinile cenzurii sau ale propagandei, nume necunoscute, despre care ar fi bine să aflăm mai multe. Partea leului o au sopranele Maria Cebotari și Viorica Ursuleac, ambele niște staruri ale operei în perioada interbelică și foarte apropiate de Richard Strauss. Operele compozitorului aniversat anul acesta (150 de ani de la naștere) au o pondere însemnată în repertoriul celor două dive, în special în cazul Vioricăi Ursuleac (58% – 55 de spectacole dintr-un total de 94).

Maria Cebotari și Richard Strauss (1935)

Maria Cebotari și Richard Strauss (1935)

Tenorii români sunt reprezentați de Traian Grozăvescu și de Dinu Bădescu, cu roluri grele, astăzi inaccesibile cântăreților români. Radames – în mod special.

1944: premiera absolută a operei

Salzburg 1944 – Premiera absolută a operei „Die Liebe der Danae” : Horst Taubmann (Midas), Richard Strauss, Viorica Ursuleac (Danae) and Hans Hotter (Jupiter).

Maria Cebotari – 120 (Ariadna – 5, Contesa din Capriccio – 6, Lucile din Dantons Tod – 4, Daphne – 4, Laura din Der Bettelstudent – 3, Sophie din Der Rosenkavalier – 2, Konstanze – 1, Frau Fluth din Die lustigen Weiber von Windsor – 18, Marie din Die verkaufte Braut – 7, Pamina – 11, Donna Anna – 3, Susanna – 2, Contessa Almaviva – 13, Antonia/Stella – 3, Cio-Cio-San – 8, Euridice – 2, Gilda – 4, Salome – 15, Turandot – 9)

Viorica Ursuleac – 94 (Arabella – 10, Fiordiligi – 8, Senta – 1, Angele din Der Opernball – 3, Die Feldmarschallin – 27, Helena – 4, Marie din Die verkaufte Braut – 1, Elisabetta di Valois – 22, Chrysostemys – 14, Lisa – 2, Dorota din Schwanda, der Dudelsackpfeifer – 2)

Traian Grozăvescu – 64 (Radames – 8, Andrea Chénier – 8, Don José – 10, Vasco da Gama din L’Africaine de Meyerbeer – 8, Ernani – 2, Dick Johnson/Ramerrez – 3, Edgardo – 5, Duca di Mantova – 13, Cavaradossi – 5, Gustav III – 2)

Dinu Bădescu – 30 (Radames – 12, Don José – 3, Pinkerton – 4, Duca din Mantova – 3, Mario Cavaradossi – 1, Gustav III – 7)

Virginia Zeani – 11 (Micaëla – 3, Marguerite – 3, Violetta Valéry – 5)

Emilio Marinesco – 6 (Radames – 1, Don José – 1, Canio – 3, Mario Cavaradossi – 1)

Mihai Știrbey – 1 (Il duca di Mantova)

Ionel Perlea – 1 (Der Rosenkavalier)

Maria Cebotari la Aeroportul Băneasa

Maria Cebotari la Aeroportul Băneasa

Alături de dirijorul Ionel Perlea, ei sunt „cei șapte magnifici” ai artei lirice din România, despre care s-a scris destul de puțin, deși în cazul sopranelor, mai ales, au supraviețuit câteva înregistrări prețuite și astăzi în lume, mai mult decât realizările Electrecord-ului din anii ’70. Să mai spunem că Richard Strauss a compus câteva opere (Capriccio, Femeia fără umbră) având în minte vocile celor două soprane și avem o nouă dimensiune a valorii acestora.

Viorica Ursuleac, Richard Strauss, Alfred Jerger - la premiera absolută a operei Capriccio (1942)

Viorica Ursuleac, Richard Strauss, Alfred Jerger – la premiera absolută a operei Capriccio (1942)

3. Starurile comuniste

În ciuda propagandei vremii, dar și a rememorărilor fără măsură de astăzi, „generația de aur” a Operei Naționale Române nu strălucește deloc atât de orbitor pe cât suntem lăsați să înțelegem. Să începem cu legendele: Ion Buzea – 41David Ohanesian – 13, Maria Slătinaru – 10, Dan Iordăchescu – 8, Emil Gherman – 4, Nicolae Herlea – 2, Mariana Nicolescu -1, Elena Cernei -1, Octavian Naghiu – 1.

Există și excepții, cea mai notabilă fiind Ludovic Spiess – 72 (Radames – 8, Daibor – 2, Ein Sänger din Der Rosenkavalier – 5, Don Carlo – 4, Florestan – 14, Manrico – 7, Rodolfo – 10, Canio – 10, Mario Cavaradossi – 4, Calaf – 7, Gustav III – 1)  o carieră  frumoasă, notabilă, plină de roluri importante.

Ceilalți performeri sunt:

Ileana Cotrubaș – 109 (Micaëla – 3, Sophie – 5, Pamina – 11, Zerlina – 5, Tatiana – 3, Adina – 9, Mimi – 13, Violetta – 19, Susanna – 11, Nedda – 14, Gilda – 10, Amelia Grimaldi – 4, Charlotte – 2). Practic, tot repertoriul de succes al sopranei a putut fi ascultat și văzut de publicul vienez, cu rolurile mozartiene (care-i veneau atât de bine!) în prim plan.

Eugenia Moldoveanu – 50 (Elisabetta di Valois – 3, Donna Elvira – 5, Donna Anna – 2, Musetta – 7, Mimi – 14, Violetta – 7, Contessa Almaviva – 6, Cio-Cio-San – 6)

În mod cert, cantitatea prevalează în fața calității. Deși vorbim de un contingent întreg de 12 soliști, ei strâng în total abia 312 de prezențe, cu 14 mai puține decât cei 7 „istorici”.

Traian Grozăvescu - Vasco da Gama (L'Africaine de Meyerbeer)

Traian Grozăvescu – Vasco da Gama (L’Africaine de Meyerbeer)

Fie că erau sau nu membri de partid, acești cântăreți reprezentau statul român, fiind alăturați, cu sau fără voia lor, propagandei oficiale. E dificil de spus ce poate însemna o unică reprezentație la Opera din Viena, dar este clar că vorbim de niște meteori, care nu au făcut minuni nici în altă parte (la Metropolitan, Royal Opera House sau La Scala). De remarcat absența tenorilor români: nici urmă de Stavru de ex.

Traian Grozăvescu - Mario Cavaradossi

Traian Grozăvescu – Mario Cavaradossi

4. Diaspora

Cei care au avut încredere în forțele proprii, curaj, poate și un pic de nebunie (în a visa) sunt emigranții, artiștii care au renunțat la gloria de la București pentru a deveni cetățeni ai lumii:

Corneliu Murgu – 78 (Radames – 3, Andrea Chénier – 3, Turridu – 24, Luigi – 9, Arturo – 9, Macduff – 1, Pinkerton – 6, Des Grieux – 2, Canio – 3, Cavaradossi – 10, Gustav III – 2)

Nelly Miricioiu – 20Eduard Tumagian – 20Viorica Cortez – 19Marina Krilovici – 11, Marius Rintzler – 4, Vasile Moldoveanu – 2.

Dinu Bădescu

Dinu Bădescu

5. După 1990

Cea mai bună măsură a lucrurilor în ceea ce privește impactul comunismului asupra artei lirice o dă numărul de prezențe românești la Viena de după 1990. Recordurile se găsesc aici:

Ruxandra Donose – 175Laura Tatulescu – 150, Roxana Constantinescu – 141, Anita Hartig – 109, Teodora Gheorghiu – 86, Tatiana Lisnic – 83Valentina Năforniță – 76, George Petean – 33, Angela Gheorghiu – 31, Alexandru Agache – 26Leontina Văduva – 23, Roxana Briban – 22, Elena Moșuc – 13, Iulia Isaev – 12, Cellia Costea – 7, Adina Nițescu – 7, Ștefan Pop – 7, Teodor Ilincăi – 5, Robert Nagy – 5, Liliana Nikiteanu – 4, Felicia Filip – 4 etc. etc.

Demonstrația ține de evidență. 20 nume – 993 de prezențe. Chiar dacă multe dintre aceste apariții sunt în roluri secundare, soprane precum Laura Tatulescu sau Anita Hartig (mai ales) încep să strângă tot mai multe roluri principale și carierele lor încep să-și ia avânt. Sunt încă la început, drumul e lung și plin de glorie. Dar mai ales, în libertate.

Cât se vorbește despre acești tineri în România? Din ce în ce mai mult, dar încă insuficient. Cu toate că au depășit cu mult „generația de aur”.

6. Alte prezențe

Regizorii: Andrei Șerban – cele 4 producții ale sale (Manon, Werther, Les Contes d’Hoffmann și Die lustige Witwe) s-au jucat de 201 ori. Roberto Devereux al lui Silviu Purcărete de 32 de ori. În România, Andrei Șerban a pus în scenă Oedipe, în anii ’90, provocând un scandal în rândul ultraconservatorilor melomani români. Prea puțin, pentru un regizor de o asemenea valoare. Abia recent, o parte dintre producțiile lui Șerban de la Paris sunt reluate la Opera Națională Iași.

Ion Marin (un exilat) a dirijat de 42 de ori, Christian Badea de 19 ori în timp ce Cristian Mandeal și Corneliu Trăilescu, reprezentanți ai comunismului, au făcut-o de 2, respectiv 3 ori.

Avem și doi compozitori: George EnescuOedipe al său s-a jucat la Viena de 20 de ori între 1997-2005, dar și Violeta Dinescu, cu Der 35. Mai, reprezentată de 47 de ori.

Să nu uităm nici balerinii: Simona Noja – 64, Alexandru Tcacenco din Moldova – 42, Dumitru Țăran – 32, Mihail Sosnovschi – 32, Laura Nistor – 14, Adrian Cunescu – 11, Lucian Necsea – 5, Alice Necsea – 4, Dan Datcu – 3 – important! toți ajunși la Viena după 1989…

Emil Marinescu

Emil Marinescu

Baza de date a Operei din Viena se găsește la acest link:

http://db-staatsoper.die-antwort.eu/people

Lista de nume românești extrasă din această bază de date o redau mai jos:

  1. Ileana Tonca – 641
  2. Dan Paul Dumitrescu – 600
  3. Simina Ivan – 562
  4. Ildiko Raimondi – 509
  5. Alexandru Moisiuc – 412
  6. Cosmin Ifrim – 408
  7. Gabriella Lupancea – 397
  8. Mihaela Ungureanu – 330
  9. Aura Twarowska – 244
  10. Sorin Coliban – 229
  11. Andrei Șerban – 201 (4 producții)
  12. Ruxandra Donose – 175
  13. Gergely Németi – 171
  14. Elisabeta Marin – 164
  15. Laura Tatulescu – 150
  16. Roxana Constantinescu – 141
  17. Maria Cebotari – 120
  18. Ileana Cotrubaș – 109
  19. Anita Hartig – 109
  20. Ion Țibrea – 106
  21. Aarona Bogdan – 104
  22. Liliana Ciuca – 103
  23. Viorica Ursuleac – 94
  24. Teodora Gheorghiu – 86
  25. Tatiana
  26. Corneliu Murgu – 78
  27. Valentina Năforniță – 76
  28. Ludovic Spiess – 72
  29. Traian Grozavescu – 64 (Trajan Grosavescu)
  30. Simona Noja (balet) – 64
  31. Eugenia Moldoveanu – 50
  32. Violeta Dinescu – 47 (compozitor)
  33. Ion Marin – 42
  34. Alexandru Tcacenco (Moldova, balet) – 42
  35. Mihail Dogotari – 37
  36. George Petean – 33
  37. Silviu Purcărete – 32 (Roberto Devereux)
  38. Mihail Sosnovschi (Moldova, balet) – 32
  39. Dumitru Țăran (balet) – 32
  40. Angela Gheorghiu – 31
  41. Dinu Bădescu – 30
  42. Florin Ormenișan – 28
  43. Alexandru Agache
  44. Florina-Carmen Hinsu – 25
  45. Leontina Văduva – 23
  46. Roxana Briban – 22
  47. Oedipe de Enescu – 20 (1997-2005)
  48. Nelly Miricioiu – 20
  49. Eduard Tumagian – 20
  50. Christian Badea – 19
  51. Viorica Cortez – 19
  52. Cezar Dima – 17
  53. Laura Nistor – 14 (balet)
  54. Elena Moșuc – 13
  55. David Ohanesian – 13
  56. Iulia Isaev – 12
  57. Adrian Cunescu – 11 (balet)
  58. Marina Krilovici – 11
  59. Virginia Zeani – 11
  60. George Jonescu – 10
  61. Maria Slătinaru – 10
  62. Dan Jordachescu – 8
  63. Cellia Costea – 7
  64. Adina Nițescu – 7
  65. Ștefan Pop – 7
  66. Emilio Marinesco – 6
  67. Raluca Știrbăț – 6
  68. Emil Gherman – 5
  69. Teodor Ilincăi – 5
  70. Robert Nagy – 5
  71. Lucian Necsea (balet) – 5
  72. Felicia Filip – 4
  73. Alice Necsea (balet) – 4
  74. Liliana Nikiteanu – 4
  75. Marius Rintzler – 4
  76. Dan Datcu – 3 (balet)
  77. George Ionescu – 3
  78. Ana Camelia Ștefănescu – 3
  79. Corneliu Trăilescu – 3
  80. Nicolae Herlea – 2
  81. Christian Mandeal – 2
  82. Vasile Moldoveanu – 2
  83. Carmen Oprișanu – 2
  84. Tiberius Simu – 2
  85. Elena Cernei – 1
  86. Iurie Ciobanu – 1
  87. Theodore Ciurdea -1
  88. Bogdan Gola – 1
  89. Octavian Naghiu – 1
  90. Mariana Nicolesco – 1
  91. Laura Niculescu – 1
  92. Ionel Perlea – 1
  93. Michael Stirbey – 1

Un comentariu la “Wiener Blut

  1. Pingback: Ioan Holender, ultimul festival… | Je suis Enesco

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

informatie

Această înregistrare a fost postată la Martie 25, 2014 de în Muzica, Nou și interesant şi etichetată , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , .
%d blogeri au apreciat asta: