Două concerte s-au întâmplat deja, au mai rămas opt din actuala ediție a Festivalului de muzică veche, ajuns la ediția cu numărul XVIII. Cu o fracțiune din bugetul Festivalului Enescu, 0.9% mai exact (sau cu un sfert din onorariile directorului artistic al acestuia), la București avem anul acesta un eșantion foarte interesant de muzică-mai-mult-decât-baroc. Muzica veche nu înseamnă doar baroc, ci un fel de arheologie sonoră, deseori foarte accesibilă, în mod sigur o experiență greu de uitat pentru cei care intră în contact cu așa ceva pentru prima dată.
Biletele se pot cumpăra online de la Eventim. Sigur, evenimentul central, lăsat la final, ca desert, este concertul lui Jordi Savall. Un mare artist pe care-l revedem la București după șapte ani, după ce bienala Enescu a renunțat să-l mai invite, din cauza concertului „scandalos“ cu albumul Bal-Kan de la Ateneu.

Dar până atunci, iată evenimentele:
11 Noiembrie, ora 19, la Sala Auditorium de la Muzeul Național de Artă
Soli & Tutti
Mira Glodeanu (vioară) și ansamblul Sempre
Concertul merită audiat în primul rând pentru Mira Glodeanu, o violonistă din România care a răzbătut în lumea muzicii baroc europene, cu realizări discografice (le găsiți pe Spotify sau Apple Music) bine primite de criticii de la Gramophone, ca să dau doar o referință. Programul constă în concerti grossi, în care nu există doar un singur solist, ci mai mulți, în dialog cu orchestra.
15 Noiembrie, ora 19, la Sala Auditorium de la Muzeul Național de Artă
La folia e la gioia
Renáta Gebe (soprană) și ansamblul Fonte di Gioia
Renáta Gebe, în caz că nu vă mai amintiți de ea din Pelleas et Melisande al Operei Budapesta la București, este o violonistă din Cluj, dar care a reușit să dezvolte și o carieră vocală promițătoare. Cu atât mai interesant devine și acest proiect baroc (programul pleacă de la Frescobaldi până la Vivaldi, trecând prin Buxtehude sau Bach) alături de muzicienii de la Fonte di Gioia, toți absolvenți ai conservatorului din Cluj.
16 Noiembrie, ora 19, la Sala Auditorium de la Muzeul Național de Artă
La lyra del ciel
Elisabeth Seitz (psalterion) și trio Nove aspetta
Nu veți avea ocazia prea curând să ascultați un psalterion în stagiunile de la Ateneu sau de la Sala Radio, în primul rând pentru că muzica veche ar fi o idee prea nouă pentru aceste instituții. E un instrument cu adevărat antic, precursor atât al harpei, dar și al țambalului, la corzile căruia se cântă prin ciupire sau chiar cu un arcuș. Iar Nove aspetta nu e deloc un trio clasic (pian, vioară, violoncel), ci soprană, psalterion și harpă.
18 Noiembrie, ora 19, la Sala Auditorium de la Muzeul Național de Artă
Actus humanus
Martyna Pastuszka (vioară) & {oh!} Orkiestra
Anul trecut, Pastuszka și {oh!} Orkiestra asigurau fosa spectacolului Alessandro nell’Indie al lui Vinci, la Festivalul de operă baroc de la Bayreuth, pus în scenă de Max Emanuel Cenčić. Acum doi ani apăreau în proiectul discografic al cunoscutului contratenor, Gismondo re di Polonia al aceluiași Vinci. Nu cred că mai e nevoie de vreun alt argument.
19 Noiembrie, ora 19, la Sala Auditorium de la Muzeul Național de Artă
Sparkling Haendel
Ansamblul Sempre
Sempre este ansamblul directoarei artistice a Festivalului de muzică veche, clavecinista Raluca Enea, înființat în 2020 și reunind muzicieni din orchestre simfonice românești, de data asta în postura stilistică impusă de baroc.
23 Noiembrie, ora 19, la Biserica Sfântul Ioan Rusul
Barocul s-a născut în Bizanț
Filotheu Bălan și corul Melos paisian
Muzica sacră nu putea lipsi. De fapt, notația muzicală s-a născut în biserică, de acolo vin corurile pe mai multe voci și toate celelalte sunete care au generat mai târziu simfonia dar și opera. Oricât de discutabilă ar fi ideea că Bizanțul (cucerit de turci de sute de ani deja) ar fi originea barocului, evenimentul de la Biserica Sfântul Ioan Rusu rămâne cel puțin interesant.
26 Noiembrie, ora 19, la Sala Radio
Beauté Barbare
François Lazarevich (flaut și altele) și ansamblul Les Musiciens de Saint Julien
După un disc foarte bine primit de critica muzicală cu un program integral Purcell, Les Musiciens de Saint Julien vin la București cu șapte piese de Telemann într-un inedit contrapunct cu zece melodii populare poloneze care i-au servit drept inspirație. Iar instrumentele clasice se întâlnesc cu cele tradiționale precum cimpoiul, tonbakul, davulul, țambalul sau frula.
5 Decembrie, ora 19, la Sala Radio
Folias & Canarios
Jordi Savall & Hespèrion XXI
Jordi Savall nu are nevoie de o recomandare. E doar ocazia unei audiții pe care poți s-o ratezi sau s-o fructifici. Iar Folia și Canario nu înseamnă, așa cum v-ați aștepta, „nebunii” și „canari”, ci sunt numele unor dansuri populare portugheze (folia – care au cucerit apoi și Italia sau Franța) și din Insulele Canare, adică din Lumea Nouă. Savall a înregistrat muzica acestor dansuri încă din anii ’90, revenind periodic asupra lor cu ansamblul Hesperion XXI. De fapt, la Jordi Savall se face cel mai clar delimitarea între muzica veche și baroc, prin ansamblurile cu care colaborează: Le Concert des Nations (baroc), Hesperion XXI (muzică veche).

