Opera: o dramă din afara scenei tulbură România și îl costă pe un ministru locul de muncă
Allison Mutler – București, România
București, România (AP) – de câteva săptămâni la Opera Națională a României are loc o dramă intensă, ce atrage un public foarte numeros. Dar nu este vorba despre o producție cu Nunta lui Figaro sau Bărbierul din Sevilla, ci despre un scandal din spatele scenei, dintre două staruri ale baletului internațional și muzicieni români, scandal care l-a costat deja funcția pe unul dintre membrii guvernului. Balerina principală de la English National Ballet, Alina Cojocaru, și logodnicul ei, coregraful danez Johan Kobborg, au adus prestigiu internațional Operei în cei trei ani de când lucrează aici, dar doi dirijori români și câțiva muzicieni sunt de părere că Kobborg câștigă prea mulți bani și că a angajat prea mulți dansatori străini, în timp ce Alina Cojocaru, născută în România, este acuzată că vorbește limba română „cu accent”.
Într-o seară, un spectacol de balet a trebuit să fie anulat, deși spectatorii erau în sală și balerinii pe scenă, pentru că muzicienii au refuzat să cânte.
Tensiunile au apărut între noii-sosiți, balerini cu cariere internaționale, și majoritatea angajaților români din Operă, care au locuri de muncă sigure dar prost plătite, contracte pe durată nedeterminată și nu sunt supuși evaluărilor profesionale – un sistem care a funcționat bine pe vremea comunismului, când călătoriile în străinătate erau riguros restricționate iar artiștii erau reticenți în a emigra și a-și continua cariera în altă țară.
„Cei care sunt buni pleacă la Viena, New York sau Covent Garden,” afirmă criticul muzical Alexandru Pătrașcu. „Cei care rămân sunt buni la nivel național, dar nu și internațional. Sistemul conduce la mediocritate, iar xenofobia pe care o vedem este parte din acest fenomen.”
Din 4 aprilie și până acum, Opera Națională București a avut patru directori interimari și trei spectacole anulate cu puțin înainte de data când erau programate. Săptămâna trecută, Kobborg și Cojocaru, plus alți șapte artiști au primit interdicție de a mai intra nesupravegheați în clădirea Operei. Din cauza crizei, două spectacole cu Giselle ce urmau să aibă loc săptămâna asta au fost și ele anulate.
Cojocaru a vorbit despre atmosfera de „frică și intimidare” din Operă, după ce Kobborg și-a dat demisia din funcția de director artistic al baletului, spunând că nu poate lucra cu directorul interimar.
Conflictul a devenit public la începutul lui Aprilie, când noul director interimar, dirijorul Tiberiu Soare, a eliminat de pe site-ul instituției numele lui Johan Kobborg ca director artistic al baletului, spunând Associated Press că a făcut asta pentru că funcția nu exista în mod oficial.
Pasiunile au erupt. 30 de balerini și-au exprimat sprijinul pentru Kobborg în fața Operei, în timp ce alți angajați s-au strâns pe trepte, strigând „Afară cu străinii!” După ce Kobborg a demisionat, Cojocaru – al cărei chip apare pe afișele pentru Manon din tot Bucureștiul – a anunțat că nu va dansa în următorul spectacol.
Următorul episod a avut loc pe 23 Aprilie, la spectacolul DSCH/ The Dream. Balerinii și-au ocupat pozițiile pe scenă, dar, câțiva metri mai jos, în fosă, instrumentiștii au refuzat să cânte, unii stând cu brațele încrucișate în semn de protest. Publicul a huiduit orchestra și a aplaudat balerinii. Spectacolul nu s-a ținut.
Când Ioan Holender, fost director la Opera de Stat din Viena și născut în România, a cerut ca Opera să fie închisă și să se creeze o nouă instituție, la care să fie angajați doar oamenii cei mai „valoroși”, angajații au comentat că această afirmație era „o încercare de destabilizare a culturii naționale” și le-au cerut tuturor Operelor și orchestrelor filarmonice din România „să se alăture campaniei noastre de păstrare a tradiției și a valorii naționale și de eradicare a abuzurilor și fraudelor din sistemul cultural actual.”
Drama a ajuns și în domeniul politic. Ministrul Culturii Vlad Alexandrescu a afirmat că își va da demisia după ce nu a fost capabil să rezolve criza, spunând apoi că s-a răzgândit, dar fiind în cele din urmă demis de Prim Ministrul Dacian Cioloș, marți. Cioloș s-a implicat și el, afirmând că Opera, ce există de 63 de ani, are nevoie de artiști și spectacole de calitate, „indiferent dacă sunt din România sau din altă parte.”
Președintele Klaus Iohannis s-a alăturat și el scandalului, spunând: „Sunt puține greșeli imaginabile pe care Ministrul Culturii încă nu le-a făcut în această problemă.” Miercuri, el a numit-o pe Corina Șuteu în funcția de Ministru al Culturii, aceasta ocupând la un moment dat funcția de director la Institutului Cultural Român din New York. Iohannis i-a cerut să dea dovadă de „tact, îndemânare și înțelegere” în abordarea problemelor.
Construită în 1953, Opera se află pe malul nordic al râului Dâmbovița, vis a vis de cartierul elegant Cotroceni. A fost de curând renovată, printr-un proiect ce a costat 8 milioane de euro (9,2 milioane de dolari).
În această perioadă de renovare, directorul general Răzvan Ioan Dincă și alți angajați au fost suspendați, pe fondul unui proces penal de deturnare de fonduri, și tot atunci au început să iasă la iveală și alte probleme cu care se confrunta instituția.
Criticul muzical Pătrașcu spune că managerii au nevoie de „curaj, reforme și hotărâre pentru a ridica nivelul Operei” la nivelul celorlalte țări din Uniunea Europeană.
El afirmă că artiștii cred că misiunea lor este să educe publicul, „dar ei înșiși au puțin respect pentru public.”
Galerie Foto:
Articolul original: Offstage drama rivets Romania, costs minister his job
Despre Opera 