Coperta din luna iulie a revistei britanice Opera este dedicată sopranei albaneze Ermonela Jaho, câștigătoarea prin voturile publicului (Readers Award) a premiului International Opera Awards 2016, un premiu pentru care a fost nominalizat și Ioan Hotea (la categoria Young Male Singer). Rubrica People este dedicată regizorului Laurent Pelly (câștigător și el al premiului la secțiunea regizori), în timp ce directorul San Francisco Opera, David Gockley, este subiectul unui întreg articol de fond.

În secțiunea foarte consistentă a cronicilor de spectacole, după București, Cluj și Iași, în numărul pe luna iulie a apărut și corespondența mea despre Simon Boccanegra de la Opera Craiova.

România

Craiova

Opera Română din Craiova își are sediul într-un teatru construit în anii 1930, amplasat în mod ciudat într-un liceu și destinat inițial spectacolelor de operetă. Clădirea este într-o stare foarte proastă și are nevoie să fie restaurată urgent. Poate că acest Simon Boccanegra va ajuta la convingerea autorităților locale că trebuie să investească în restaurare. Producția nouă, în regia lui Plamen Kartaloff (directorul Operei din Sofia), a avut premiera pe 11 februarie. Decorurile au semănat cu cele utilizate anul trecut în Don Giovanni, utilizând un design nepotrivit: o spirală tri-dimensională, acoperită cu metal, care, după Prolog, se despărțea în bucăți mai mici, transformându-se în aleile din grădina Ameliei sau în coridoarele din palatul lui Boccanegra. Spirala a avut și rolul de leitmotiv vizual, care s-a extins și pe costumele unora dintre personaje. Costumele soldaților și cel al lui Boccanegra au fost de un kitsch exemplar, amintind de serialele fantastice TV proaste, de tip Power Rangers, și absolut deloc de realitatea istorică.

Ștefan Ignat a cântat rolul Dogelui. A fost impresionant în scena din Sala Consiliului și în duetul final cu Fiesco, dar vocea lui vibrantă nu a făcut față notelor înalte și, prin urmare, tandrețea relației cu fiica sa a lipsit, iar tessitura înaltă a Prologului a fost un efort vizibil pentru el. Adevăratele staruri ale serii au fost Fiesco și Amelia. Sorin Drăniceanu nu a arătat multe semne de noblețe în rolul lui Fiesco, dar a impresionat publicul cu vocea sa profundă, rotundă, cu accente lirice și pianissimo de  catifea. Cellia Costea a făcut o Amelia matură, dar plină de pasiune, accentele ei spinto combinându-se într-un mod ce nu a exclus romantismul și fragilitatea. Rafael Alvarez a fost un Adorno inegal și lipsit de delicatețe, cu o dinamică rătăcită în momentele eroice. Marcello Mottadelli a ținut toate forțele laolaltă, dar nu mai mult decât atât, cu o orchestră subturată și un cor zgomotos. Totuși, a fost o reprezentație decentă a unei opere care se montează rar în România, într-un oraș care are în mod clar nevoie de condiții mai bune pentru spectacolele de operă.

ALEXANDRU PĂTRAȘCU
(Opera, Iulie 2016, pag. 866-867)

 

Descrisă de către Daily Telegraph drept „biblia industriei”, revista britanică Opera a fost și este în continuare cel mai important comentator al scenei lirice mondiale din ultimii 65 de ani. Publicația a fost fondată în 1950 de către Lordul Harewood și de atunci acoperă fără rival evenimentele din lumea operei, printr-un amestec de cronici (spectacole, înregistrări, cărți) și analize, plus publicarea calendarelor teatrelor de operă din toată lumea, dar și prin faimoasa rubrică We hear that („Am auzit că”…n.n.). Editori șefi de durată lungă – Harold Rosenthal, Rodney Milnes și (din anul 2000) John Allison – au asigurat continuitatea revistei, iar consiliul editorial include cei mai remarcabili critici de operă din presa britanică. Cu sediul la Londra, publicația dispune de o inegalabilă rețea internațională de corespondenți, acoperind spectacole din întreaga lume.

Mențiuni legale: Reproducerea textelor de pe acest site se poate realiza liber, în limita a 300 de cuvinte, sub condiția specificării sursei, cu postarea unui link către blogul Despre Opera pentru continuarea lecturii. Pentru reproducerea integrală a unui articol vă rog să mă contactați pentru obținerea permisiunii.

Caseta tehnică:

joi, 11 februarie 2016, la Opera Română Craiova, premieră
Giuseppe Verdi: Simon Boccanegra
Conducerea muzicală: Marcello Mottadelli
Regia artistică: Plamen Kartaloff, scenografie: Răsvan Drăgănescu
Ștefan Ignat (Simon Boccanegra), Sorin Drăniceanu (Jacopo Fiesco), Cellia Costea (Amelia Grimaldi), Rafael Alvarez (Gabriele Adorno), Ioan Cherata (Paolo Albiani), Dragoș Drăniceanu (Pietro), Marian Dăbuleanu (Crossbowmen), Mădălina Zamfir (Un’Ancella)
Orchestra și Corul Operei Române Craiova

Galerie foto: (©Radu Rîcă/ Opera Română Craiova):