Despre Opera

Impresii dintr-o altă lume

Szymanowski la Ateneul Român


într-o Vineri, 16 Noiembrie 2018, la Ateneul Român
Henryk Mikołaj Górecki: Amen
Frédéric Chopin: Concertul nr. 1, în mi minor, pentru pian şi orchestră, op. 11
Pian: Łukasz Krupiński
Karol Szymanowski: Simfonia nr. 3, op. 27, „Cântecul nopții”
Solist: Tomasz Zagórski (tenor)
Orchestra simfonică și Corul Filarmonicii „George Enescu” (maestru de cor: Iosif Ion Prunner)
Dirijor: Alexander Walker
Concert organizat în colaborare cu Institutul Polonez și Ambasada Republicii Polone la București

Și Polonia sărbătorește Centenarul, pe 11 Noiembrie. De fapt, Polonia are două zile naționale, una pe 3 Mai, celebrând constituția, și alta în toamnă, când serbează obținerea independenței în urma Primului Război Mondial. A devenit un obicei ca Ateneul să organizeze un concert în preajma zilei de 11 Noiembrie, în colaborare cu Institutul Polonez. Am asistat la concertul de Vineri, astfel încât diversele cuvântări de circumstanță au lipsit.

Lucrarea lui Górecki, Amen, e o piesă corală a capella, dar destul de dificilă pentru cor. Fără probleme de dicție (nu are versuri, se cântă doar „amen” pe toate vocile), necesită susținere pe vocalize, epuizând suflul. Interesant.

Łukasz Krupiński

Łukasz Krupiński a prezentat apoi primul Concert de Chopin. Sincer să fiu, mă așteptam la mai mult temperament de la tânărul pianist polonez (născut în 1992), însă acesta s-a limitat la corectitudine și cumințenie, plasând muzica în zona languros-romantică. Aceeași manieră și la valsul dat ca encore, care a cules aplauze, dar impresia generală a rămas neutră.

Piesa de rezistență a serii a fost Simfonia a treia a lui Karol Szymanowski, considerată printre cele mai bune lucrări orchestrale ale compozitorului polonez. Sigur, Chopin este primul nume de compozitor polonez care îți vine în minte, însă Szymanowski este reprezentativ pentru compoziția modernă de la începutul secolului XX. Practic, el este un contemporan al lui Enescu, suferind influențe comune (Debussy, dar și Brahms) și ajungând la un limbaj muzical asemănător. Dacă Enescu a început să compună exploatând filonul folcloric, după care a căutat să-și creeze o identitate proprie, Szymanowski a parcurs un drum invers, întoarcerea la rădăcinile populare petrecându-se spre sfârșitul vieții, în ceea ce este denumită a treia perioadă creativă a sa. Popularitatea celor doi compozitori merge și ea aproape mână în mână, odată ce principalele lor compoziții de operă sunt redescoperite. Król Roger a fost evenimentul stagiunii de la Covent Garden în 2015, iar Œdipe în primăvara lui 2016.

Muzica lui Szymanowski era destul de cunoscută la noi, fiind destul de regulat programată în stagiunile interbelice. De notat că în Decembrie 1933, Szymanowski a venit la Ateneu și a cântat partea de pian din a patra sa simfonie, iar în Octombrie 1937, la câteva luni de la moartea compozitorului, Simfonia a treia a avut-o ca solist pe sora sa, soprana Stanisława Korwin-Szymanowska. Trebuie să fi fost o seară foarte interesantă atunci, în prima parte fiind programat Concertul nr. 2 de Chopin interpretat de Clara Haskil, George Georgescu dirijând întregul program, ce mai conținea câteva lieduri ale lui Szymanowski și o arie din opera Halka de Moniuszko (una dintre cele mai importante lucrări de operă din Polonia).

Tomasz Zagórski și Alexander Walker

Alexander Walker a dirijat cu siguranță Simfonia Nr. 3 ce folosește un cor și solist, pe versurile unui poem iranian tradus în limba poloneză. E un poem de atmosferă, descriind parfumul nopților orientale, iar muzica e plină de momente melodice interesante. Seamănă la un moment dat cu un fel de fantezie pentru vioară, voce, orchestră și cor, dar desele intervenții ale viorii te duc uneori cu gândul la Șeherezada lui Rimsky-Korsakov. Cu toate acestea, există și o tensiune dramatică de-a lungul celor 25-30 de minute, cât ține execuția ei, accentuată și de absența pauzelor dintre părți. Partea solistică poate fi cântată de un tenor sau de o soprană. Tomasz Zagórski a cântat cu aplomb și, chiar dacă nu exista nici o supratitrare cu traducerea, a reușit să creeze un climat încărcat de tensiune, perceptibil și de către spectatorii care nu știau versurile.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: