Despre Opera

Impresii dintr-o altă lume

Uluitoarea Elena Moșuc


18.01.2014, într-o sâmbătă, la Opera Națională București
Giuseppe Verdi: La Traviata
Spectacol aniversar Elena Moșuc
Elena Moşuc (Violetta Valery), Sidonia Nica (Flora Bervoix), Cristina Eremia (Annina), Sune Hjerrild (Alfredo Germont), Ştefan Ignat (Giorgio Germont), Andrei Lazăr (Gaston, vicontele de Letorières), Vasile Chişiu (Baronul Douphol)
Dirijor: Adrian Morar, maestru de cor: Stelian Olariu, regia: Cristian Mihăilescu.

Sala ONB a fost plină, în așteptarea Elenei Moșuc cântând în La traviata. O operă fetiș, și la italieni, dar și la noi, unde melomani (în sensul clinic al cuvântului) se amestecă foarte normal cu neofiți sau pur și simplu amatori de ieșit într-o seară la operă. Așa că voi trece repede peste producția lui Cristian Mihăilescu, tot mai ponosită și mai stridentă odată cu trecerea anilor. Sună paradoxal, dar ceea ce probabil constituia un subiect interesant de discuție la premieră, azi, mai ales în așteptarea unei soliste de calibru așa cum este Elena Moșuc, parcă nu doar decorurile arătau ponosite, iar costumele țipătoare, dar toată mișcarea de pe scenă mi-a părut mai inutilă ca niciodată, o aluzie ratată la Zeffirelli (măștile, voalurile, cârpele atârnate de tavan) sau Pizzi (oglinda din primul act), dar un Zeffirelli fără buget. Ieftin și provincial. Coregrafia simplistă și ilustrativă se integra perfect în ansamblul general destul de trist.

Să trecem cât mai repede și peste imposibilul tenor danez Sune Hjerrild, cu o voce microscopică și gâtuită, discrepanța dintre statura fizică și dimensiunea vocală fiind și mai rău subliniată în duetele cu Moșuc. Sigur, notele erau acolo, la locul lor, chiar și Do-ul din finalul cabalettei O mio rimorso… dar aveam permanent senzația că papionul îl strângea prea tare, sufocându-l. De ce n-o fi distribuit Opera Națională unul dintre proprii tenori rămâne o enigmă pentru mine. Lucian Corchiș, un obișnuit al acestui rol, mi s-a părut retrospectiv un soare pe lângă bietul danez. Ca să nu mai vorbim de Florin Guzgă, un debutant, care i-a fost partener Elenei Moșuc la Iași, acum câteva săptămâni, într-un spectacol pe care teatrul din capitala Moldovei a avut inspirația să-l transmită pe internet (vezi aici și aici). Să trecem la fel de repede și peste Adrian Morar, corect, dar conducând o orchestră care iarăși bâjbâia prin partitură, de parcă ar fi fost vreo complicată simfonie de Mahler nu doar acompaniamentul lui Verdi din operele de început.

Să ne oprim la părțile reușite ale serii. Ștefan Ignat a fost un Giorgio Germont onorabil, deși stilul său, mai degrabă lipsit de subtilitate, nu e neapărat pe gustul meu. Totuși o voce de bariton cu un centru impresionant, care s-a străduit, reușind în cea mai mare parte să fie la înălțimea momentului. Corul a fost exact și coerent, remarcabil din punct de vedere vocal, înaintea mișcărilor pe care trebuia să le execute.

Elena Moșuc - La traviata @ ONB 2014 - (c) Romeo Zaharia

Elena Moșuc – La traviata @ ONB 2014 – (c) Romeo Zaharia

Elena Moșuc a fost rațiunea de a fi a acestei seri, confirmând toate așteptările și chiar depășindu-le. Agilitatea și controlul vocii au fost de domeniul nemaivăzutului. În același timp o voce foarte puternică și consistentă în toate registrele îi permitea sopranei să iasă în evidență în toate ansamblurile dar și să impresioneze la extrem în momentele în care cânta singură. Nu am asistat niciodată live la un prim act al acestei opere rezolvat atât de categoric. Soprana a afișat o tehnică impecabilă și sigură, cu un suflu nesfârșit, depășind fără probleme toate terorile coloraturii din Sempre libera… În actul doi a devenit însă clar și faptul că Elena Moșuc nu este o Violetta Valery care emoționează, deși nu aș putea preciza ce anume ar lipsi din intepretarea ei, dar în schimb uluiește prin tehnica vocală. Addio del pasato…, celebra arie din ultimul act, a fost cântată dincolo de perfecțiune, într-un stil de mare divă, în sensul bun al cuvântului, făcând limpede pentru toată lumea ce înseamnă o soprană de top din lumea bună a operei. Dacă am fost impresionat? E puțin spus. Am avut senzația că am pășit într-o altă lume, una ideală. Și ascultând-o pe Moșuc, m-am gândit o clipă la Maria Callas, care adăuga unei tehnici vocale la fel de perfecte și o dramatizare extremă, oare cum o fi fost s-o asculți live? Ce norocoși au fost cei care au văzut-o! Dar și noi, cei din sală, care am asistat la acel nesfârșit și intens final al lui Addio del passato…, stupefiați în fața ultimelor cuvinte, Or tutto fini’!, suspendat în aerul unei nopți imposibil de uitat.

Elena Moșuc, autograf

Elena Moșuc, autograf

20 comentarii la “Uluitoarea Elena Moșuc

  1. Calin
    Ianuarie 19, 2014

    Cu adevarat: fata de 2007 sau mai devreme, Mosuc a castigat mult in volum, stilistica vocala, iar vocea si-a schimbat plasamentul, devenind multa mai plina si mai dramatica. De aceea, oare, se aventureaza in teritorii oarecum exotice pt ea gen Trubadurul? Sau tocmai pentru ca a inceput sa cante Traviata, nefiind o voce de Traviata, totusi, vocea s-a intunecat? Ma gandesc la Katia Riciarelli, perfecta in bel-canto, care si-a distrus vocea fortand-o in dramatic. Ceva ca ma duce cu gandul la lucru care ma macina la Mosuc, si anume vibrato-ul extrem de larg si necontrolat, wobbling in engleza (nu daca s-ar traduce chiar prin vibrato in romana). E exact acelasi lucru care a silit-o pe Riciarelli sa se retraga la numai 50 de ani…Ascultand-o pe Mosuc inregistrata, live sau in ultimul ei CD, e greu, foarte greu sa treci cu vederea, ca in partile cu foarte multa colorantura, Norma sau ultima partea a arie Violettei, nu mai poti face diferenta intre wobbling si coloratura…Cum se aude pe scena? Trebuie sa recunosc ca in aria din Trubadurul, cumva, acest vibrato necontrolat nu mai este atat de evident. Sa fie, deci, o alegere inteligenta de repetoriu? Va incerca poate si Tosca? La urma urmei, Callas canta Tosca cu o voce total ruinata. Singura problema ar fi ca, in terotoriul dramatic, raceala lui Mosuc ar fi un handicap major. Si, totusi, Trubadurul ei a sunat celest!!!

    Un lucru trebuie sa-l mentionez: in ciuda vibrato-ului, vocea este superba, iar prestatia scenica extrem de eleganta, de inalta clasa!!!

    Cu stima,

    Calin

    Apreciază

    • despredemnitate
      Ianuarie 19, 2014

      Mulțumesc pentru comentariu. Da, este un vibrato, destul de larg, dar nu mi s-a părut atât de rău precum l-ați descris dvs. Acest vibrato „rău” a fost prezent mai mult în primul act, unde, după părerea mea e greu de judecat cineva, la cât de dificilă este muzica.
      Comparația cu Maria Callas e forțată, cred că Elena Moșuc seamănă în La traviata mai degrabă cu Edita Gruberova sau (forțând nota) cu Joan Sutherland. Adică o soprană de coloratură care cântă belcanto dar poate aborda și rolul Violettei Valery.
      În orice caz, am numai cuvinte de laudă pentru cum a cântat aseară.

      Apreciază

      • Calin
        Ianuarie 20, 2014

        Nu am comparat-o pe Mosuc cu Callas, si nici nu am insinuat ca vocea lui Mosuc e atat de degradata. A fost doar un gand provocat de faptul ca Mosuc faca incursiuni intr-un terioriu atat de dramatic precum Trubadurul!

        Asemanearea cu Gruberova e evidenta: in ultima vreme observ acele glisandouri de care Gruberovca abuzeaza atat de mult. Sper Mosuc sa nu mearga in acea directie. Dar nu mi se pare ca seamana deloc Gruberova in Traviata: si in Norma si in Trvaiata, Gruberova suna mai degraba a Adele din Fledermaus!!!

        Iar daca Mosuc a parut rece ca Violetta, Sutherland e un adevarat iceberg! Eu persaonal prefer vovalitatea stralucitoare si eleganta a lui Mosuc, sunetului extrem de tehnic, dar tubat, al lui Sutherland!

        Calin

        Apreciază

      • despredemnitate
        Ianuarie 20, 2014

        Sigur toate aceste soprane sunt diferite dar Gruberova, Sutherland, aș adăuga-o și pe Studer, alături de Elena Moșuc au ceva în comun: sunt soprane de coloratură, care cântă bine Mozart, Strauss și belcanto. Din punct de vedere dramatic nici una nu are puterea de a transmite emoția așa cum o fac Maria Callas, Angela Gheorghiu sau chiar și Cotrubaș, Virginia Zeani sau Montserrat Caballe care (lăsând-o la o parte pe Callas) sunt soprane lirice, cu un timbru indonfundabil, cu un vibrato specific, care parcă le fac să pară că totul s-a sfârșit încă din actul II al Traviatei.
        În fața Elenei Moșuc mă impresionează la extrem calitatea vocală a ei.
        Interesant, o să reascult în acest sens Traviatele de dianinte de Callas: Cebotari și Ponselle.

        Apreciază

  2. despredemnitate
    Ianuarie 20, 2014

    Nu vi s-a părut, chiar s-a pufnit în râs 🙂

    Apreciază

  3. Eu
    Ianuarie 20, 2014

    ” tenorul danez Sune Hjerrild, supranumit tenorul cu cea mai frumoasă voce a generaţiei sale, va da viaţă personajului Alfredo Germont.” ( http://onb.operanb.ro/ro/88-stiri/stiri-homepage/493-%E2%80%9Ela-traviata%E2%80%9D-cu-soprana-elena-mo%C5%9Fuc ) . Este inadmisibil , de neconceput si de neacceptat sa descrii astfel o voce care nu este nici macar pe departe „cea mai frumoasa voce” . Cu totii stim ca reclama si publicitatea este cea mai importanta in aproape orice lucru de pe fata pamantului, dar totusi totul are o limita. Era de inteles un chix, era de inteles una , doua, trei note mai putin bune , era de inteles sa fie , la fel, o data de doua ori sub ton , era de inteles aproape orice , dar este inimaginabil cum Opera Nationala Romana a putut face o asemenea alegere pentru un rol important ,precum este Alfredo , punandu.l pe aceeasi scena cu Soprana Elena Mosuc , care a excelat prin fiecare gest si prin fiecare nota scoasa printre cele doua corzi vocale , care au putut duce atatea pianisime incat imi dadeau lacrimile! Un tenor din anul 1 de la conservator ar face La Traviata , fara nici un fel de discutie, mult mai buna decat ne.a fost prezentata de „cea mai frumoasa voce a generatiei sale” . Ierati.ma , dar daca se va continua asa , in curand ne vom cumpara bilete pentru Cluj ,Iasi,Timisoara,Brasov sau Constanta pentru a vedea un spectacol de Opera adevarat cu solisti care au habar de ce si pentru ce se afla pe scena , si care sunt constienti de ceea ce au in gat si de felul cum arata! Interese sunt multe si mari la mijloc, si doar pentru acest simplu fapt nu ar trebui sa ne mai punem nici un fel de intrebare , din pacate „mafia” operei este peste tot in lume , iar in afara Romaniei totul se discuta la un nivel mult mai ridicat al intereselor , dar in acelasi timp pe scenele occidentului urca oameni cu voce care arata bine si au priza la public. Cu toate acestea oricata „mafie” ar fii , oricate interese , oricate relatii ar fii in ceasta lume urata din spatele scenei (pe cat de frrumoasa pe scena, atat de urata in spate), ceea ce s-a intamplat cu aces tenor de sambata seara (el nu are nici o vina pentru vocea ce o are), este un lucru ce ,cred eu, nu ar trebui sa se mai intemple in Opera Romana si in nici o opera din tara sau din afara tarii. Pe cat de mult iubesc Opera si pe cat de frumos a cantat Diva Elena Mosuc , imi pare rau ca eu si restul oamenilor din sala a trebuit sa luam parte la masacrarea rolului Alfredo Germont si la , efectiv, comedia si rasetele ce le.a starnit „tenorul cu cea mai frumoasa voce a generatiei sale”. Sa speram ca asa ceva nu se va mai repeta vreodata pe scena unei Opere ce se respecta pe sine si isi respecta publicul ce plateste bilet sa vina sa vada o poveste ce se desfasoara pe scena in fata ochilor lor. Cel putin mie mi s.a parut lipsa de respect din partea conducerii pentru publicul fidel si nu numai ! Sa aveti o zii buna si sa nu uitati ca Opera este un lucru magnific care va ramane pe vecie , iar directorii vin si pleaca !!!

    Apreciază

    • despredemnitate
      Ianuarie 20, 2014

      Despre tenor se putea scrie un articol întreg, dar ar fi meritat? Elena Moșuc a cântat așa de frumos…

      Apreciază

    • despredemnitate
      Ianuarie 20, 2014

      Sune are o pagină web unde afișează un premiu acordat de Sony (Young Talent Award) și o un așa zis anunț de la un post de radio danez despre „vocea gennerației” de unde s-au inspirat probabil cei de la ONB în ceea ce au scris pe site.
      Au fost și niște huiduieli timide în sală, că, deh, la noi nu se prea obișnuiește.
      Dar culmea tupeului s-a atins după spectacol, la sesiunea de autografe, unde Sune sărea să dea autografe tuturor, chiar și celor care nu i le cereau (!).

      Apreciază

    • Eu
      Ianuarie 20, 2014

      Recunosc, eu sunt unul dintre cei ce a huiduit timid, pentru ca erau cateva persoane la a 3a tinerete langa mine care imi aruncau priviri atat de urate ( cum de imi permit sa huidui), si in acest caz nu aveam curaj sa dau mai mult volum huiduielilor binemeritate de catre tenor . Am promis ca dupa aceasta seara nu mai iert nimic la opera, voi huidui cu adevarat cand este cazul, pentru ca la Bucuresti si nu numai, au fost iertati prea multi si dupa cum se vede a scazul enorm calitatea prestarii de pe scena , iar acest lucru nu este discutabil! Cu riscul de a fii dat afara de catre cei de la BGS , imi voi face datoria unui cetatean ce plateste bani munciti pe bilet si care vrea sa stea relaxat in scaunul lui si sa isi incante privirea si urechea, nu sa stea pe 5 cm de scaun cu friica ca nu se stie cand va fii urmatorul chix, sau cu mainile la urechi datorita falsurilor abundente sau nesigurantei cantatului , ori iesirile din ritm constante si nu in ultimul rand chixurile excesive ale suflatorilor de la alama din orchestra, care sunt deadreptul insuportabile cateodata. Si dupa cum spuneam, lipsa de respect pentru oamenii ce te asculta si platesc sa fie acolo pentru a te vedea pe scena . Iar in legatura cu Rigoletto , pot sa va spun doar ca regia va fii interesanta , dar anumiti tenori lasa de dorit , iar aici intervine iar „mafia”, se fac auditii doar de ochii lumii , pentru ca Opera sa para ca isi alege solistii corect prin concurs, dar defapt acest lucru este doar de fatada, pentru ca pe scena sau cei alesi la auditii sunt ori tot oamenii lor , ori oamenii cu care eu m.as simtii penibil sa ii aleg in urma unei auditii unde se prezinta atatea voci bune si care ar face un spectacol exceptional! Sunt atat de multe de discutat incat nu cre ca le vom termina vreodata. Din punctul meu de vedere atat timp cat actuala conducere a Operei este la „putere” , opera este distrusa, cu tot cu toate premierele lor ! Si da , indradevar, eu credeam ca tenorul nu va avea curajul sa iasa din cabina din spatele scenei, dar se pare ca parerea de sine este una foarte buna si probabil a considerat ca a fost o prestatie buna pentru a isi permite sa imparta autografe !

      Apreciază

      • despredemnitate
        Ianuarie 20, 2014

        De aia n-o să vedem prea curând la cinema „Live from ONB” :))))))

        Apreciază

  4. Ana
    Ianuarie 20, 2014

    Pai, buna seara!
    Premiera de la rigoletto e cu 100 lei biletul in sala, categ I. M-am uitat eu indelung pe site, m-am foit si am sunat eu azi la ONB sa intreb finut si elegant: „domne’ , dar cine canta??”.
    Dupa capul meu, daca elena mosuc a fost de 65 lei, inseamna ca ne trezim cu cel putin Hvorostovski pe scena! Imi tineam si respiratia deja! Mi s-a explicat, frumos, ce-i drept, ca inca se repeta, ca se fac auditii (ha!!! gandesc eu!) si ca sapt viitoare avem distributia! Ura! let’s wait!
    P.S. Sambata, in spatele meu erau cateva doamne de varsta a treia care radeau in toata legea, una se mai ineca, una scosese batista, alta isi stergea lacrimile, eu le-am adorat! Asa ca depinde de ce doamne gasiti pe langa dvs. Unele sunt f de gasca! 🙂

    Apreciază

    • Eu
      Ianuarie 21, 2014

      Daca vreti sa vedeti distributiile, nu finale, ci doar cele alese la Auditii , va invit sa cautati pe siteul operei (ar trebui sa mai fie afisat ). Eu nu pot spune mai multe ar fii nedrept fata de oamenii de indragesc acei solisti, chiar daca nu se ridica la nivelul pretului biletului ( in nici un caz nici unul dintre cei din Rigoletto nu se ridica nici macar la 25% din valoarea Elenei Mosuc). Si apropo de tenori ce lasa de dorit, dupa parerea mea , Ducele din Rigoletto trebuie s afie un barbat aragator care sa fie frumos sa arate bine , sa aibe acel „ceva”, nu sa fie mic si chel ,urat , sau sa le aibe pe toate, mic ,chel, gras si urat efectiv. Daca veti fii prezenti in sala veti observa calitatea interpretarilor 🙂 , care defapt este cu foarte putin schimbata fata de ce a fost pana acum in Rigoletto la Opera!

      Apreciază

  5. Ana
    Ianuarie 21, 2014

    Ce-am gasit eu pe situl domnului asta, Paul Tabone:

    Febuary 20,21,22,23
    RIGOLETTO -G.VERDI (Duca Di Mantova)
    (Opera National Bucarest) – Romania

    Hai ca n-am singura cuvinte! Zici ca-s Poirot cu fusta!
    ……. 🙂 🙂

    Apreciază

  6. Sorin
    Februarie 13, 2014

    OUCH!!!!!!!!!!!
    Un pic mai rau decat Georgica Dragomir in perioada lui „spumoasa”……

    Apreciază

    • despredemnitate
      Februarie 13, 2014

      De Sune hgtdffdbjfdrgsson vorbiți? :)))

      Apreciază

      • Sorin
        Februarie 14, 2014

        Scuze, Sune nu a fost mai rau decat Georgica, dar nici departe; do-ul acela ratat si nefericit a facut ca diferenta sa fie extrem de subtila.
        Vorbeam de clipul cu Tabone. Nu am rezistat pana la sfarsitul ariei, care are mai putin de 2 minute.
        Iar cine nu stie cine e [sau a fost, ca de o vreme nu mai stiu nimic de el] George Dragomir, poate gasi pe youtube numeroase mostre ale demersurilor lui „artistice”.

        Apreciază

  7. Volintir Ciprian
    Martie 2, 2014
  8. Pingback: Topul “Despre Opera”: Cele mai frumoase 10 momente ale anului 2014 din România | Despre Opera

  9. Pingback: Muzica lor (II): Ce discuri ascultă Elena Moșuc și Cellia Costea | Despre Opera

  10. Pingback: Evgheni Oneghin și o nouă Tatiana | Despre Opera

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 3.475 de urmăritori

Follow Despre Opera on WordPress.com
%d blogeri au apreciat asta: