Despre Opera

Impresii dintr-o altă lume

Criza Festivalului Enescu


Cu câteva zile înainte de începerea Festivalului, o casă de licitații punea în vânzare o serie de artefacte necatalogate care au aparținut lui Enescu, provocând suspiciuni și reacții contrariate în lumea culturală românească. Însă lucrurile pot fi lămurite destul de repede în acest caz, prin investigația poliției, care trebuie să afle ce este cu acele obiecte despre care nu se știe aproape nimic.

Un alt scandal, mult mai dificil de rezolvat, stă să izbucnească la Festivalul Enescu. Bienala va rămâne fără conducere imediat după ediția care se desfășoară chiar acum, în luna Septembrie.

Încă de la ediția din 2019 se știa public că Vladimir Jurowski va renunța la funcția de director artistic al Festivalului în 2021, pentru că numirea sa ca director muzical al Operei de Stat din München nu-i va mai permite să se ocupe și de bienala Enescu. Mai mult, dl Mihai Constantinescu, directorul executiv, se va retrage și el, la pensie. Comunicarea oficială a Festivalului din ultimii doi ani nu mai include nici o declarație despre viitor, despre ediția din 2023. E necaracteristic, pentru că în 2015, când Ioan Holender, fostul director artistic, își anunțase retragerea, numele lui Vladimir Jurowski a apărut imediat ca propunere, iar de-a lungul anilor, chiar în timpul desfășurării evenimentelor muzicale, se dădeau informații despre ediția următoare, care va fi și mai mare și mai bună.

Diverse surse apropiate Festivalului și Ministerului culturii dau tot felul de nume drept succesori ai cuplului Constantinescu – Jurowski, nume care îngrijorează, contrariază, ca să nu spun că-ți fac părul măciucă. Toate sunt ale unor personaje autohtone ale căror realizări  manageriale sunt dezamăgitoare. Fiind încă niște zvonuri, nu voi da nici un nume, dar toate sunt ale unor manageri de instituții muzicale autohtoni.

Mihai Constantinescu a organizat ultimele paisprezece ediții ale Festivalului Enescu. Cu alte cuvinte, toate edițiile de după 1990, reușind să crească nivelul artistic și importanța evenimentului constant, începând cu reducerea intervalului dintre ediții de la trei la doi ani, extinzând programul și numărul de invitați până la nivelul unei adevărate duble stagiuni simfonice și de operă. În acest moment, noi nu avem în România un manager cultural despre care să se poată spune că a organizat vreodată ceva similar. Cel puțin în ceea ce privește instituțiile muzicale autohtone, politica managerială a fost, dimpotrivă, aceea de a nu adopta nici una dintre bunele practici ale Festivalului, sub scuza că nu se pot compara bugetele acestora cu cel al bienalei. Nimic mai fals. Cu titlu de exemplu, Filarmonica George Enescu beneficiază de o subvenție anuală medie cu 32% mai mare decât a Festivalului cu același nume, în timp ce realizările sunt cu mult în urmă.

Decizia privind următorii directori, executiv și artistic, este acum în mâna politicienilor. Nici măcar nu știm unde. Să fie la Președinția României, sub al cărei „înalt patronaj” se află Festivalul? În iarnă, la conferința de presă a ediției 2021, l-am întrebat pe consilierul prezidențial pentru cultură, dl Sergiu Nistor, unde vede bienala Enescu peste 4-5 ani. A răspuns foarte prompt și emfatic: „Pe culmi!” Care culmi? Cu cine? El nu știe care este situația? E președinția un patron, înalt sau scund, nu contează, atât de nepăsător încât să nu știe ce se întâmplă în curtea patronată?

Sau poate că decizia se află la ministerul culturii. Dar cum am putea crede că dl Bogdan Gheorghiu ar fi capabil să decidă în această chestiune, când agenda lui de telefon în domeniul artistic începe cu formația Direcția 5, pe care o aduce la Ateneu de ziua culturii naționale? Să fie premierul, cumva, cel care ar hotărî? Care premier? Guvernul trece, la rândul său, printr-o criză și nimic nu va fi cert în următoarele săptămâni. Dar mai ales rămân întrebările: Pe baza căror criterii vor fi numiți noii manageri ai Festivalului? Bienala Enescu a mers bine până acum tocmai pentru că a funcționat în afara regulilor: fără concursuri de proiecte, fără mandate, fără evaluări. Se va schimba ceva în acest sens? Cu ce argumente vin pretendenții la funcția executivă în fața decidenților politici? Iar aceștia din urmă cum îi diferențiază pe aspiranți? Vacantarea managementului Festivalului relevă brusc criza profundă în care se află instituțiile culturale din România și ministerul culturii.

În primul rând, profilul ideal al directorului executiv trebuie să fie cel al unui manager, nu al unui artist. El trebuie să știe mai multe limbi străine, engleză mai ales (lingua franca pentru agențiile de impresariat), să negocieze contracte internaționale și să se ocupe impecabil de o logistică foarte complicată. Mi-e greu să cred că numele care se vehiculează acum au această capacitate. Cât despre directorul artistic, este clar că el trebuie să fie o personalitate validată internațional. Pe cine avem noi în România de nivelul unui Vladimir Jurowski?

Situația este gravă și riscul este ca standardul de excelență artistică de până acum să coboare foarte mult, într-un timp foarte scurt. Să nu uităm că Opera Națională București și-a pierdut compania de balet într-o lună de zile, în 2016. Nu am nici o încredere că în cazul Festivalului lucrurile ar putea merge spre bine. Riscăm să-l pierdem la fel de repede.

Această problemă merită o dezbatere publică și un plan de acțiune, nu intrigi bizantine și manevre complicate de culise, atât de specifice lumii muzicale românești.

24 comentarii la “Criza Festivalului Enescu

  1. dnicolescu
    septembrie 8, 2021

    Categoric nu exista nimeni potrivit in clasa politica si printre kulturnicii ce activeaza in institutiile de profil. Indraznesc sa sugerez un nume: SEVER VOINESCU.Ati merge pe mina D-sale ?

    Apreciat de 1 persoană

  2. Dan Nicolescu
    septembrie 8, 2021

    Ce ziceti de SEVER VOINESCU ?

    Apreciază

    • Jacky
      septembrie 8, 2021

      C.Măcelaru ar fi o idee bună; autohton și recunoscut internațional.

      Apreciază

      • Despre Opera
        septembrie 8, 2021

        C. Măcelaru și mai cine?

        Apreciază

      • Sorina Petrescu
        septembrie 8, 2021

        Eu nu cred că un „autohton” ar fi potrivit după un „internațional” de talia lui Jurowski. Mă tem că ar fi o poartă deschisă spre mulți alți autohtoni. 😦

        Apreciază

  3. serbannichifor
    septembrie 9, 2021

    Mandatul directorului Mihai Constantinescu poate fi prelungit. Între timp se pot testa – ca adjuncti – colaboratori romani cu vocatie impresariala (de preferinta muzicologi), selectați initial prin concurs. Unul dintre aceștia va prelua, atunci când va fi cazul, conducerea festivalului.

    Apreciază

  4. sh
    septembrie 9, 2021

    Pe partea executiva(ca la asta ma pricep) mediul privat de la noi este perfect capabil de a furniza un director executiv bun. Sunt cateva firme care au ajuns suficient de mari, care au facut evenimente mai mari ca Enescu, samd. Si care au oameni cu competenta necesara cat sa tina in mana(booking si logistica) un eveniment de marimea asta.

    Acum, cat interes ar avea cineva sa vina in aceasta pozitie la artexim, asta e alta poveste. Cat ar avea cineva disponibilitatea de a se plia pe birocratia artexim-ului; sau de a a pupa diverse pulpane(rolul are si o componenta politica)… discutabil. Dar probabil ar trebui sa se gaseasca.

    Sigur, daca se va aduce cineva care n’are nici o treaba cu organizarea de evenimente, se va duce totul de rapa. Cineva care „se pricepe la muzica”(e irelevant – postul e mai degraba dirigentie de santier + booking – executivul respectiv poate fi perfect afon si ascultator de manele). Sau cineva care are sprijin politic, desi n’are nici o treaba cu evenimentele. Pt. ca, nu’i asa, „se pricepe dom’le, merge la concerte la ateneu”.

    Din pacate, ma astept la ceva de genul asta. Constantinescu(si alti „tehnocrati”) este rezultatul unui noroc, nu al unui plan.

    Pe partea artistica, evident trebuie cineva de afara. In afara de Holender, n’avem pe nimeni nici macar pe aproape de calibrul necesar. Este in primul rand o problema de conexiuni. Si de o anumite pozitie in ierarhie. Nu vad cine de la noi ar indeplini criteriile.

    Apreciază

    • Despre Opera
      septembrie 9, 2021

      Evenimente mai mari decât Festivalul Enescu? Dați-mi un exemplu, vă rog.

      Apreciază

      • sw
        septembrie 9, 2021

        – ca # de spectatori pe toata durata evenimentului, ceva ca Untold ar trebui sa aiba sensibil peste Enescu.
        Nu stiu exact prezenta la Enescu. In general suferinta festivalului fiind ca 90% din public vrea la fix aceleasi 10% din spectacole. La ce nu intra in cele 10% si la care am fost prezent, publicul era mai rar. Dar n’am o medie/festival. Nu m’a interesat vreodata…
        – ca # de artisti booked, Enescu ar trebui sa fie de departe cel mai mare din tara. Considerand ca de multe ori spectacolul presupune de fapt 2-3 bookinguri(dirijor, solist, filarmonica)
        – ca desfasurare logistica… greu de comparat. Este diferit. Nu’s problemele de locatie. Alea’s salile, alea’s scenele. Nu intra 40 de tiruri cu scena artistului; nu trebuie amenajat/eliberat un camp intr’o saptamana. Dar este un # mult mai mare de artisti; deci, partea de transport/cazare mai complicata.

        In orice caz, pozitia in primul rand presupune extrem de multa munca. Si organizare. Nu implica nu stiu ce inovatie sau poezie. Repet, expertiza chiar cred ca s’ar gasi la un production manager de la astia mari de evenimente din privat.

        Acum, de ce posesorul respectivei expertize ar vrea vreodata la stat(sau de ce statul l’ar vrea), asta’i alta discutie. Dar asa, un alt executiv – din palarie – care s’a antrenat virtual pt. momentul pensionarii lui Constantinescu, oricum nu exista.

        Apreciază

      • Despre Opera
        septembrie 9, 2021

        În 2019 au fost 2500 de artiști invitați la Enescu. Pe lângă cazare, masă, transport au avut nevoie și de o repetiție.
        Spectatori cu bilet au fost 120.000.
        În total au fost vreo sută de concerte în 3 săli și 250 în partea de fringe.

        Apreciază

      • sh
        septembrie 10, 2021

        da; cam la 100-150k ma asteptam si eu. Ceea e mult sub fest-urile mari(3-7 zile, 30-70k/zi).

        Si cam dublu fata de un concert mare(55k sau cat e nationalul).

        # de artisti per se cred ca este mai putin relevant. O filarmonica are cat are. Dar la final este un contract; nu 50 x 2(daca’s 2 spectacole). Adica atat cat este si pentru un singur solist invitat.

        Oricum, postul in sine mi se pare net din zona management de „eveniment”; nu management de institutie publica de cultura. Ma astept ca cineva cu multa experienta pe zona de eveniment sa se descurce mult mai usor ca cineva din zona management de opera/filarmonica/teatru/etc.

        Sigur, pan’la urma este o parere s’atat. Ce insa este cert este ca se pot cauta manageri cu experiente apropiate. Nu este nimic comparabil cu enescu; deci cineva cu fix experienta similara oricum nu se va gasi. Sau se promoveaza din interiorul arteximului. Sau… vine cineva numit politic si mult probabil va face un dezastru.

        Apreciază

      • Bracistul?
        septembrie 12, 2021

        Ce rost au analizele și dezbaterile astea, din moment ce e clar că aceste scaune se moștenesc. Constantinescu „Mânălargă” își pregătește succesorii de bună vreme.

        Apreciază

      • Dan Nicolescu
        septembrie 12, 2021

        Daca este asa, este foarte bine. Mandatul Dlui Constantinescu nu a fost lipsit de greseli, dar una peste alta Dsa a reusit sa asigure finantarea si logistica ceruta de Directori Artiatici de talia unui Hollender sau Jurowsky. As trebui sa-i acordam incredere si in alegerea succesorului .

        Apreciază

      • Despre Opera
        septembrie 12, 2021

        Dacă Mihai Constantinescu a condus Festivalul Enescu din 1990 până azi, mă întreb unde sunt „succesorii pregătiți de bună vreme”.

        Apreciază

      • Bracistul
        septembrie 12, 2021

        Ați pomenit succesorul chiar azi, într-o postare FB. Semn că aveați măcar o vagă bănuială legată de persoana celui care a fost crescut „ca-n familie” de Constantinescu.

        Apreciază

      • Despre Opera
        septembrie 12, 2021

        Sunt impresionat cât de strâns mă monitorizați. Deci, de spre ce este vorba, că nu înțeleg?

        Apreciază

      • Bracistul
        septembrie 12, 2021

        Chiar nu fac asta. 😂Doar îmi place să vă citesc uneori. Artiștii orchestrelor din țară văd și simt mai devreme aceste nepotisme în breaslă, chiar și legat de festivalul în cauză sau la impresariate. Dar i-ați aliniat și dvs. pe Măcelaru cu Lupeș, printr-o-ntâmplare… sau nu. De Măcelaru nu sunt chiar așa de sigur. 😉 El e totuși dirijor cu D mare. Și muzician, tot așa.

        Apreciază

      • Despre Opera
        septembrie 13, 2021

        Eu n-am aliniat nimic. Filarmonica din Sibiu o face, ba chiar public, atunci când afișează un articol de un umor involuntar evident care susține că e o mare conjuncție astrală favorabilă Festivalului prin programarea celor doi dirijori în aceeași zi.
        Înțeleg din comentariul Dvs că cei doi Cristian, Măcelaru și Lupeș ar fi, la bursa zvonurilor, noii directori ai Festivalului Enescu? Nu mi se pare o idee bună.

        Apreciază

  5. Despre Opera
    septembrie 10, 2021

    E o diferență esențială între evenimentele tip Untold și festivalurile de muzică clasică (Enescu, Salzburg, Bayreuth etc.) – banii.
    Untold nu are nevoie de subvenție publică. Sigur, poate negocia cu autoritățile diverse facilități, chirii etc, dar nu are nevoie de bani de la stat ca să poată plăti onorariile artiștilor, bă chiar rămâne și un profit net.

    Festivalurile de tip Enescu au nevoie de subvenție publică pentru că numărul de spectatori e limitat la capacitatea sălilor, iar prețurile nu pot fi crescute oricât (deși au crescut în ultima vreme). În Europa, media subvenției e între 10 și 20% din buget. La Enescu e la un periculos 60%.

    Asta înseamnă că directorul executiv trebuie să obțină acești bani (vreo 8 milioane de euro) de la guvern. Iar guvernul se face mereu că a uitat că are festival în anii fără soț (pentru că Enescu e bienal). Eu nu văd cum un manager de instituție muzicală din România, în caz că ajunge director executiv al Festivalului, ar putea să obțină banii, dacă guvernul începe să-l plimbe cu scuze și explicații („Nu acum”, „Stai să vedem la rectificare”, „A, păi rectificarea a trecut”, sau „eu abia am fost numit ministru al culturii, nu mai e valabil nimic din ce-ai vorbit cu predecesorul meu”).

    Aici e riscul ca Festivalul Enescu să dispară pur și simplu, trecând mai întâi prin faze atroce cum ar fi: buget redus, anulări multe, transformarea în festival național („noi și-ai noștri”) și în final, să ajungă o sușă de o săptămână, așa cum ajunsese în anii ’80, când tot bugetul pentru spectacole se ducea la „Cântarea României”.

    Deci, da, așa cum comenta sw/sh un manager privat care nu are complexe să ceară răspicat bani de la guvern, e de preferat. Un manager a cărui carieră și trai nu depinde de statul român, pentru că în caz de demisie sau demitere se întoarce la ale lui.

    Apreciază

  6. Bracistul
    septembrie 17, 2021

    Nu-i așa că se conturează ceva-ceva?

    Apreciază

    • Dan Alexianu
      septembrie 17, 2021

      Sunt multe domenii in lume si la noi, care manifesta semne de ”criza” cu sau fara solutii, muzica, respectul pt profesionisti dificil de diferentiat de impostura…

      Apreciază

      • Bracistul
        septembrie 18, 2021

        Poate fi așa, privit din afara sferei profesionale. Dar cântând într-o orchestră, impostura acestui individ e clară după prima jumătare de oră a repetiției. Mergând mai departe, urmărind traiectoria carierei lui, devin clare și manevrele și persoana influentă care-i croiește drumul.

        Apreciază

      • Dan Nicolescu
        septembrie 18, 2021

        La cine va referiti, la Macelaru sau la Lupes.?
        Dl Macelaru are o carte de vizita, este in ascensiune, dar nici pe departe nu este omul potrivit pentru locul onorat de Hollander sau Jurowsky. Cu D-sa se pregateste o mare cacialma artistico- politica la Festivalul Enescu.
        Cine a auzit de Dl. Lupes ? Eu nu, dar o surpriza in materie de de management ( chiar artistic ) si de descurcare in hatisul dimbovitean poate apare ! Calitatile de manager nu se invata, sint inascute ca si talentul muzical.le poti perfectiona prin munca, studiu si asiduitate, dar te ansti cu ele.le ai sau nu le ai !

        Apreciază

      • Bracistul
        septembrie 20, 2021

        De Lupeș, atunci când vorbim de impostură, și implicit de Constantinescu, care se află în spatele lui. Deși simt beatificarea lui M. C. pe-aici. 😂 Impostură în ambele domenii amintite, muzică și management.
        Măcelaru nu este în ascensiune, e în vârf. Aaaaa, da… România și românii au ratat ascensiunea lui, ba cei de la butoanele muzicale i-au mai și pus piedici și i-au dat șuturi să nu se dezmintă de bunele cutume de promovare a valorilor autohtone.

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

informatie

Această înregistrare a fost postată la septembrie 8, 2021 de în Analiză, Festivalul Enescu 2021, Muzica şi etichetată , , , , , .

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 2.492 de urmăritori

Follow Despre Opera on WordPress.com

Despre Opera pe Twitter

Eroare: Twitter nu a răspuns. Te rog așteaptă câteva minute și împrospătează această pagină.

%d blogeri au apreciat: