Într-o scrisoare adresată ministrului culturii, Dna Beatrice Rancea demisionează din funcția de director general al Operei Iași. Dna Rancea este investigată într-un dosar penal legat de gestionarea subvenției primite de la ministerul culturii de instituția pe care a condus-o. Deocamdată, dosarul nu a fost trimis în instanță și are la bază un lung șir de acuzații lansate de o serie de angajați ai Operei care s-au simțit nedreptățiți de manager de-a lungul anilor.

Ce se va întâmpla mai departe?

Deocamdată, Opera Iași are un director interimar în persoana dlui Daniel Șandru, profesor universitar de istorie, cunoscut pentru conducerea Departamentului Centenar din timpul guvernului Cioloș. Vacantarea postului de director general, pe care Dna Rancea l-ar fi deținut încă trei ani, rezolvă doar o parte din problemele instituției, respectiv succesiunea, pentru că ministerul este obligat să organizeze un concurs de proiecte de management. Nu există o procedură clară în acest sens, dar e de așteptat ca acest concurs să se întâmple în următoarele luni, în orice caz nu în ani de zile.

Indiferent de acuzațiile care i se aduc, Beatrice Rancea a impus la Iași un standard artistic fără precedent. Andrei Șerban, mare regizor de teatru dar, în același timp, cel mai important regizor român de operă, cu zeci de producții aclamate la Paris, Londra, New York, Geneva etc., a revenit în opera românească după o pauză de aproape două decenii, montând la Iași Troienele, Indiile galante, Lucia di Lammermoor și Văduva veselă. Colaboratorul său apropiat, Nicky Wolcz, a pus în scenă Boema. Toate aceste premiere au avut un succes extraordinar și ar fi mare păcat dacă s-ar renunța la ele. Mai mult, trecutul obligă la o continuare de același nivel. Altfel, totul e în zadar.

Beatrice Rancea a condus Opera Națională Iași timp de aproape un deceniu, în perioada 2012-2021, cu o întrerupere de aproape un an și jumătate, între 2016 și 2017, când a preluat conducerea Operei Naționale București, imediat după scandalul alungării stelelor baletului bucureștean (Johan Kobborg, Alina Cojocaru, Francesca Velicu, Marina Minoiu, Bianca Stoiecheciu, Dawid Trzensimiech fiind în fruntea unei lungi liste de dansatori plecați). Beatrice Rancea nu a reușit să stingă complet conflictul dintre tabăra nemulțumiților din ONB și balerinii de succes, ratând să-l aducă înapoi pe Johan Kobborg în fruntea companiei de balet, dar a promovat tineri cântăreți de operă, așa cum a făcut-o și la Iași. Mai mult, a avut premiere de anvergură: Lucia di Lammermoor, Văduva veselă și Don Giovanni (Andrei Șerban), Bal mascat (Grischa Asagaroff) și extraordinarul Fidelio al regretatului Graham Vick (o producție angajată în mandatul anterior, cel al lui George Călin). Plecarea temporară de la Iași a adâncit un conflict care mocnea, între Beatrice Rancea și tenorul Cosmin Marcovici, înlocuitor interimar în acea perioadă la Iași, ajuns între timp secretar de stat în minister și apoi candidat din partea PMP la diverse funcții.

La acest link găsiți textul integral al scrisorii adresate ministerului culturii, prin care Beatrice Rancea demisionează.