În ultimii 10 ani, Opera Națională București a încasat o subvenție totală de aproximativ 720 milioane lei (143 milioane €). Ce a livrat ONB de acești bani va rămâne mereu o discuție. Însă haosul administrativ din această instituție este inegalabil, iar ministerul culturii se dovedește, încă o dată, incapabil să gestioneze situația Operei, fiind contrazis de justiție în aproape orice decizie. Cu toate acestea, se încăpățânează să opereze în baza acelorași legi nereformate.  Mai multe comentarii nu am de făcut. Cronologia evenimentelor este atât de complicată, încât abia dacă se poate înțelege ceva din simpla relatare a schimbărilor de direcțiune din ultimii ani.

2001 – Celebrul tenor și fost ministru al culturii după Revoluție, Ludovic Spiess (1) este numit director al Operei Române din București. În 2005, Spiess este demis după mai multe scandaluri între el și o parte dintre angajații instituției.

2005 – Cătălin Ionescu Arbore (2) ajunge directorul Operei. Un mandat condimentat cu și mai multe scandaluri decât cel al lui Ludovic Spiess. La capătul lui, nota obținută la evaluare nu-i permite să candideze singur la concurs, drept urmare, Arbore rămâne interimar până la organizarea unuia.

2012 – Concursul de proiecte de management este câștigat de Răzvan Ioan Dincă (3). Arbore contestă concursul și pierde definitiv în instanță. Răzvan Dincă transformă radical instituția: clădirea este renovată în câteva luni, sunt invitați regizori și coregrafi renumiți din străinătate să monteze la București, iar baletul este încredințat lui Johan Kobborg. Deseori, la ONB dansează cea mai importantă balerină româncă din toate timpurile, Alina Cojocaru, solistă la Royal Ballet și English National Ballet.

2015 – Schimbările de la ONB declanșează rezistența vehementă a angajaților, iar Răzvan Dincă este suspendat din funcție și trimis în judecată pentru abuz în funcție. Va fi achitat definitiv în 2018, după un proces lung, fără a mai reveni în post. Începe sarabanda interimarilor. Mai întâi este numit George Călin (4), adjunctul lui Răzvan Dincă. Este demis în Aprilie 2016, punctul de plecare a scandalului baletului de la ONB.

2016 – 2019 – Tiberiu Soare (5) îl înlocuiește pe George Călin. Este demis după câteva zile. Îi urmează Vlad Conta (6), care rezistă o săptămână. George Călin (7) revine pentru o singură zi. Îi succede Beatrice Rancea (8), care se autosuspenda din funcția de manager general al Operei Iași pentru un interimat care va dura până în Decembrie 2017. Urmează primul interimat al lui Fănel Ignat (9). Ministerul culturii organizează un concurs în 2018, pe care Ignat îl câștigă, dar concursul este anulat în urma contestațiilor celuilalt candidat (Antoniu Zamfir). Ignat se întoarce la interimatul său până la sfârșitul anului, când este înlocuit cu Răsvan Cernat (10). Cernat mai fusese director înaintea lui Spiess și, conform obiceiului locului de la Operă, a ajuns și el la tribunal, cercetat pentru nereguli, dar a fost achitat. Între timp, Cătălin Ionescu Arbore (11) reușește in extremis să obțină anularea concursului pierdut în 2012 și revendică postul de director, în calitate de câștigător, la începutul anului 2019. Numai că, tot în 2015, fusese și el trimis în judecată pentru corupție. Drept urmare, ministerul îl confirmă pe post, suspendându-l simultan din funcție. Astfel, Fănel Ignat (12) revine ca interimar.

2021 – Fănel Ignat e demis. Arbore așteaptă verdictul definitiv. Daniel Jinga (13) este numit director interimar

2022 – Daniel Jinga (14) câștigă concursul de proiecte de management și devine director „plin” cu mențiunea că mandatul lui încetează de drept dacă Fănel Ignat câștigă procesul cu ministerul culturii (cel din 2018, prin care contesta anularea concursului pe care-l câștigase inițial). Între timp, Arbore e condamnat definitiv la închisoare cu suspendare și iese din ecuația puterii.

2024 – Fănel Ignat  (15) câștigă defintiv procesul cu ministerul culturii și, foarte probabil, revine la conducerea ONB pentru următorii cinci ani.