Despre Opera

Impresii dintr-o altă lume

Onoarea nepătată a Festivalului Enescu


Motto:
RIGOLETTO
(al Duca, contraffacendo la voce di Monterone)
Ch’io gli parli.
(Si avanza con ridicola gravità.)
Voi congiuraste contro noi, signore,
e noi, clementi invero, perdonammo.
Qual vi piglia or delirio a tutte l’ore
di vostra figlia a reclamar l’onore?

MONTERONE
(guardando Rigoletto con ira sprezzante)
Novello insulto! etc.

Traducere:
RIGOLETTO
(către Duce, imitând vocea lui Monterone)
Lăsați-mă să-i vorbesc.
(Înaintează cu solemnitate ridicolă.)
Ați conspirat împotriva noastră, domnule,
iar noi, miloși cu adevărat, v-am iertat.
Ce delir vă-mpinge, pentru ca zi și noapte
să vă plângeți de onoarea fetei voastre?

MONTERONE
(privind spre Rigoletto cu dispreț și mânie)
O nouă insultă! etc.

Astăzi a avut loc conferința de presă de prezentare a noului director artistic al Festivalului Enescu, domnul Vladimir Jurowski, marele dirijor britanic de origine rusă, al cărui nume este legat în mod special tot de un festival, cel de la Glyndebourne (pe lângă London Philharmonic, Rundfunk Sinfonie-Orchester Berlin și altele). Alături de el, la întâlnirea de la Ateneul Român au participat și dl Vlad Alexandrescu, ministrul tehnocrat al culturii, și dna Oana Marinescu, director/patron al OMA Vision, firma ce asigură comunicarea  și PR-ul Festivalului. Domnul Mihai Constantinescu n-a participat, preferând, ca de obicei, umbra, oferită în cazul de față de foaierul Ateneului.

Conferinta de presa

Kit-ul de presă înmânat la intrare conținea un album (CD + DVD) cu muzică de George Enescu din cadrul ediției 2015 a bienalei, un pliant cu regulamentul Concursului Enescu și o mapă cu informații, cea mai importantă fiind programul ediției 2017 a Festivalului, pe care-l veți găsi, scanat, la finalul acestui articol. Dată fiind calitatea informațiilor, respectiv programul din 2017, găsesc că ar fi fost util ca acestea să fie puse la dispoziție de „profesioniștii” de la OMA Vision cu măcar o zi mai devreme și astfel s-ar fi evitat întrebările stupide, cum ar fi cea pusă de o jurnalistă TVR: „Ce nume vor cânta la ediția din 2017?”. Printre hârtii, și două comunicate: unul având titlul „Zubin Mehta, Președinte de Onoare etc.”, iar celălalt: „Vladimir Jurowski, Director Artistic etc.”, adică… senza l’onore, inclusiv în cuprinsul textului. Povestea e mai veche, dar o reiau: anunțat încă din timpul ediției 2015 ca succesor al lui Ioan Holender, Vladimir Jurowski a fost anunțat apoi, în repetate rânduri, ca fiind deținătorul unei funcții onorifice, dar într-un mod subtil, ca și cum numirea sa este deplină de facto și onorifică de jure.

Domnul Vlad Alexandrescu a vorbit primul, salutând, firesc, noua numire, apoi a găsit de cuviință să informeze adunarea că, deși tehnocrat, muzica bună nu-i este străină, menționând că este abonat la revista Diapason și amintindu-l pe Noel Malcolm, autorul unei monografii despre compozitorul nostru național (George Enescu: His Life And Music, Toccata Press ISBN 0 907689 32 9, tradusă și la Humanitas, în 2011, fără ediție electronică). Cel mai important a fost însă anunțul (devenit un clișeu al miniștrilor culturii din ultimii 15-20 de ani) conform căruia construirea unei săli de concert a devenit „o prioritate a Guvernului”. Subiectul este atât de dureros pentru iubitorii de muzică clasică din România, încât ar fi și mai dureros să-l comentăm, atâta vreme cât cabinetul din care face parte dl Alexandrescu are un mandat foarte scurt, de nici un an de zile, iar un asemenea proiect are o alonjă mult mai mare. Dar, în fine, oricine e liber în țara asta și oricine poate să spună și să promită vag orice.

Vladimir Jurowski

Așa cum era de așteptat, deși onorific, Vladimir Jurowski a avut un discurs plin de substanță, anunțând că propunerea de a prelua Festivalul Enescu i s-a făcut pe neașteptate și destul de recent, precizând însă că nu-și asumă alcătuirea programului de la ediția din 2017 (deși dl Mihai Constantinescu anunțase încă din timpul ediției 2015 că acesta este gata în proporție de 80% și că a fost alcătuit împreună cu noul director artistic, nenumit încă la acea vreme). Astfel, influența sa asupra bienalei de la București se va face simțită abia din 2019, iar printre prioritățile sale se numără creșterea ponderii în Festival a muzicii contemporane românești și dirijarea unei orchestre românești. O declarație cam neclară, pentru că toate comunicările „oficiale” privind numirea sa se referă numai la ediția din 2017 și deloc la cea din 2019.

Doamna Oana Marinescu a punctat din programul ediției 2017 o serie de nume, cele mai populare publicului larg (Lang Lang, Anne Sophie Mutter), punând în chapeau numele tenorului Marius Vlad Budoiu pentru opera Œdipe, care va deschide Festivalul. De ce? Rămâne un mister, sau mai degrabă o gafă, întrucât rolul titular este scris pentru bariton, iar distribuția anunțată a acestui Œdipe este plină de nume importante (John Relyea – Œdipe, Sarah Connolly – Iocasta, la fel ca la Royal Opera House în 2016, Ildiko Komlosi – Sfinxul, Felicity Palmer – Merope, Gabriela Iștoc, soprana din recentul documentar BBC despre La traviata – Antigona etc.). Dl Marius Vlad Budoiu va cânta rolul lui Laios.

Spațiul rămas pentru sesiunea de întrebări și răspunsuri a fost destul de limitat, dar am apucat să cer o explicație pentru bâlbâiala privind statutul funcției de director artistic al Festivalului Enescu. În mod surprinzător, întrebarea mea a stârnit iritarea vizibilă a ministrului culturii, dar și a doamnei comunicatoare a manifestării. „Funcția este onorifică, adică nu este plătită” a recunoscut ministrul, încercând să minimizeze în continuare impactul acestei afirmații. Pentru că până acum direcția artistică nu era onorifică, ceea ce înseamnă o schimbare a structurii de management a celui mai mare proiect artistic românesc, cu bugetul cel mai mare, cu ambițiile cele mai mari. Asta înseamnă, logic, că toată puterea de decizie rămâne concentrată într-o singură persoană: dl Mihai Constantinescu, devenit Ubu Roi peste Festival. Înainte de a cântări dacă este bine sau rău acest lucru, poate că ar trebui să observăm că ar fi fost mai important ca această conferință de presă să fie dedicată domniei sale și recentei sale înscăunări. Cu atât mai curioasă absența. Doamna Oana Marinescu mi-a relevat impertinența întrebării puse, „în loc să-i mulțumim domnului Jurowski că a acceptat funcția în aceste condiții…”. Și totuși, ascultând aceste „critici juste” la întrebarea mea, mă întreb cum de se poate promite senin o nouă sală de concerte, care costă milioane și milioane de euro, dar suntem invitați să ne bucurăm că Festivalul Enescu tocmai a mai pierdut o parte din buget, cel destinat plății directorului artistic?

Mă pregătisem să-l întreb pe Vladimir Jurowski despre distribuția concertului inaugural cu Œdipe, dar n-a mai fost nevoie, așa că l-am întrebat dacă e în regulă ca opera cea mai importantă din România să fie prezentată doar în versiune de concert. Dirijorul aștepta întrebarea și, într-adevăr, a recunoscut că ar trebui să se reprezinte măcar în formă de semi-concert, uneori o formulă mai fericită decât în cazul unei producții de operă, mai ales pentru una precum cea în discuție. Are dreptate. E suficient să ne amintim de actul III din Parsifal prezentat de dirijorul Christian Badea la Ateneu. Cu atât mai interesant se anunță acest Œdipe, deși n-ar fi deloc o idee rea ca organizatorii să profite de noua producție de la ONB și să se folosească de ea, în condițiile în care dispun de o orchestră foarte bună (London Philharmonic Orchestra) și de un platou de soliști de primă mână. Ar fi și o premieră pentru Festival și poate chiar un bun motiv pentru a fi remarcat demersul de către presa internațională. De ce nu?

O a treia întrebare nu mi-a mai fost permisă, dar o voi formula aici. Festivalul Enescu a realizat un sondaj de opinie printre spectatorii ediției 2015, clamând o mare victorie: 98% dintre respondenți cred că „Festivalul contribuie la îmbunătățirea imaginii României în lume”. Trecând peste formularea obsedantă în anii regimului Ion Iliescu, dacă un sondaj de opinie are doza sa de relativitate (mai ales că eșantionul nu era reprezentativ), atunci cum stăm cu măsurarea concretă a acestei „îmbunătățiri” a imaginii? Orice agenție de PR face analize privind eficacitatea activității sale, tocmai pentru a putea cuantifica și măsura factura pe care i-o remite beneficiarului (chiar și în cazul neobișnuit în care OMA Vision pretinde că face voluntariat pentru Festivalul Enescu). Putem afla rezultatele monitorizării presei internaționale? Sunt convins că realizările în planul „îmbunătățirii imaginii României” sunt deosebite, dar în revista Diapason (la care este abonat domnul ministru Vlad Alexandrescu) nu s-a scris nimic despre Festivalul Enescu 2015. Nici în BBC Music. Nici în Classica. Nici în Gramophone. Nici în Opera Now. Toate acestea sunt publicații muzicale de anvergură europeană reală. Singurul articol din presa de specialitate a fost cel din revista Opera, independent de eforturile de PR ale Festivalului.

Despre programul ediției 2017 vom discuta într-un articol viitor. Chiar dacă este incomplet, sunt multe nume interesante. Să sperăm că restul, cele neanunțate încă, nu vor fi iar din categoria Mădălin Voicu & Co.

Programul se poate descărca de aici: Program Enescu 2017

Înregistrarea audio a conferinței se găsește aici. Q&A începe la minutul 28:00

24 comentarii la “Onoarea nepătată a Festivalului Enescu

  1. Eddie
    Decembrie 1, 2015

    Prezenta in lista scanata inseamna ca artistii respectivi au fost deja arvuniti sau ne scaldam in wishful thinking?

    Apreciază

  2. despredemnitate
    Decembrie 1, 2015

    Reblogged this on Je suis Enesco.

    Apreciază

  3. m
    Decembrie 1, 2015

    Am crezut ca nu citesc bine: mai intai Jarousky, apoi Kaufmann, si incredibil, mai era si Hvorostovsky!! Wow!
    Strangem bani de bilete.

    Apreciază

    • despredemnitate
      Decembrie 1, 2015

      Străngeți, strângeți, poate că vor fi mai ieftine în 2017, pentru că direcțiunea artistică e gratis.
      În general, funcția de director artistic al unui festival se plătește cu aproximativ 3% din bugetul festivalului. Nu e deloc puțin, la cei vreo 6 milioane de euro al bienalei Enescu.

      Apreciază

    • Eddie
      Decembrie 2, 2015

      Unde e Jaroussky? (serios, nu-l găsesc în program). Mulțam fain.

      Apreciază

      • despredemnitate
        Decembrie 2, 2015

        8 Septembrie 2017 – Haendel Goed Wild – pagina 6 (după cum e notată în document) sau 3 în documentul pdf.

        Apreciază

    • George Andrei
      Decembrie 4, 2015

      Si, sa nu uitam: Matthias Goerne si Thomas Hampson.

      Apreciază

  4. Diana
    Decembrie 2, 2015

    Zubin Mehta a tot spus de necesitatea construirii unei sali inca de acum 10 ani cand tot asa s au facut promisiuni. Acum nici el nu mai crede. Iar campania de promovare e de tot rasul; bani aruncati. Nu o sa se schimbe nimic atat timp cat 80% dintre bilete se dau sponsorilor care vin doar atunci cand e un program mai „light”, in rest sala ramane goala pe jumatate iar multi doritori sa vada un concert raman pe afara. Sa le fie rusine ! Mare adevar in articol ca publicatiile importante nu au scris nimic sau aproape nimic despre festival. Ziaristii straini care vin la festival sunt doar cei care vor sa faca o vacanta gratis, si sa primeasca si bani pe deasupra.

    Apreciază

    • Eddie
      Decembrie 2, 2015

      Acum, să fim serioși, nu se întâmplă nimic ieșit din comun la festivalul bucureștean. De ce ar veni un ziarist pe banii lui? De ce ar face reclamă? Doar pentru că berea și fetele sunt ieftine? E suficient că jumătate din săli sunt pline cu străini (pentru că biletele sunt extrem de ieftine…) – mai multă reclamă ar însemna să nu mai fie nici un loc pentru românii fără relații.

      Apreciază

      • despredemnitate
        Decembrie 2, 2015

        I’m serious as a heart attack.
        E clar că pentru organizatori e o mare neîmplinire faptul că festivalul nu are nici un „ecou” în presa internațională. Altfel nu s-ar obosi să facă sondaje de opinie care să măsoare gradul de manipulare al spectatorilor. În condițiile în care notorietatea este doar locală, sponsorii privați (în mod special) vor dona numai din patriotism, nu din interes. Și aici ne putem întreba de ce multinaționalele (Microsoft, OMV – fără Petrom, etc.) nu sponsorizează semnificativ festivalul.
        Se acreditează publicului nostru că în Europa, Festivalul Enescu ar putea rivaliza cu Salzburg sau Aix-en-Provence, Arena di Verona, BBC Proms, Verbier, Orange etc. și că doar statutul de țară estică împiedică perfidul Occident să ne bage în seamă.
        Realitatea este că Festivalul Enescu nu-i decât o stagiune simfonică foarte aglomerată, dar în același timp fracturată de programarea o dată la doi ani de zile.
        Festivalurile despre care se scrie în presa internațională de fiecare dată fac producții de operă, ceea ce aduce mereu ceva nou în discuție. Or, se vede din programul pe 2017 că Festivalul Enescu începe deja să meargă în direcția opusă; sunt doar două opere, față de șase în 2015. Și acelea în concert. În plus, toate festivalurile amintite generează business în industria muzicală, pentru că produc CD-uri, DVD-uri, transmisiuni video, ceea ce la Enescu nu se întâmplă deloc, sa
        Pe scurt, e un festival banal, din punct de vedere al ratingului media.

        Apreciază

      • despredemnitate
        Decembrie 2, 2015

        BBC Proms și Verbier sunt festivaluri asemănătoare cu Enescu. Pe de altă parte, Festivalul de la Salzburg conține și o stagiune simfonică substanțială. Tocmai de aceea „Oedipe” ar merita o producție. Și-apoi, 98% dintre noi suntem convinși că presa internațională scrie numai despre Enescu.

        Apreciază

  5. Radu Vasilescu
    Decembrie 2, 2015

    Ca de obicei orice demers guvernamental este atacat vehement,de o persoana care nu- și pune niciodată întrebarea,oare nu exagerez(?!?)Oare sunt și alte opinii??? Așa că,hai sictir!

    Apreciază

  6. Eddie
    Decembrie 2, 2015

    Poate că factorii de decizie consideră performanțele ONB ca fiind mult sub nivelul așteptat de la Festivalul Enescu? 🙂 Sau că sala ONB e nepotrivită? (nu-mi imaginez că vor muta decorurile în Sala Palatului)

    Apreciază

    • despredemnitate
      Decembrie 2, 2015

      O soluție se,poate găsi. Dacă la ONB ar cânta distribuția anunțată și Vladimir Jurowski ar dirija LPO, ar fi o premieră extraordinară.
      În concert, la Sala Palatului, va fi interesant de măsurat interesul real al publicului larg pentru opera lui Enescu, dacă ne amintim de numărul dezolant de spectatori de la Wozzeck și de la Elektra, în 2015. Dar, dacă aceste opere aproape că n-au fost promovate anul acesta, să ne ținem bine în 2017 în fața uraganului de publicitate pe care-l vor face pentru Oedipe. Și în fața valurilor de spectatori invitați care vor pleca la pauză…

      Apreciază

  7. Eddie
    Decembrie 2, 2015

    Stiu ca-s incult, dar ma tratez. Nu exista nici o opera de larga accesibilitate creata de vreun compozitor roman? Pentru ca Oedipe numai accesibila publicului larg nu e 🙂

    Apreciază

    • despredemnitate
      Decembrie 3, 2015

      Nu spuneți asta, nu sunteți deloc un incult dacă vă puneți această întrebare. Vasta majoritate a scriitorilor contemporani sunt complet inculți din punct de vedere muzical (E suficient să observați cantitățile enorme și exclusive de clipuri video cu Pink Floyd pe care și le postează pe rețelele sociale).
      Oedipe este cea mai importantă operă românească pentru că este singura intrată în patrimoniul universal. Deși, pe drept cuvânt și francezii au toate motivele să o revendice, pentru că premiera absolută a avut loc la Paris, libretistul era francez, iar George Enescu a studiat la Paris.
      Există și alte opere scrise de compozitori români, dar care nu au notorietate decât în mica lume muzicală din țara noastră (exemple: „O noapte furtunoasă” de Paul Constantinescu, sau, recent, „O scrisoare pierdută” de Dan Dediu).
      Operă belcanto românească nu există, chiar dacă titluri veți întâlni, căutând pe Google. Dar muzica acestor opere este o pastișă (copy & paste din opere italiene în mod special)

      Mai multe despre Oedipe, puteți găsi în articolul de pe blog numit „În căutarea lui Oedipe”, unde veți vedea foarte clar cum se vorbește despre opera lui Enescu în presa muzicală internațională, în special în revista britanică Gramophone:

      https://despreopera.wordpress.com/2015/07/18/in-cautarea-lui-oedipe/

      Apreciază

      • Eddie
        Decembrie 3, 2015

        Foarte utila munca detectivistica din articolul despre Oedip. Chapeau! 🙂

        Apreciază

      • despredemnitate
        Decembrie 3, 2015

        Mulțumesc! 🙂

        Apreciază

  8. Eddie
    Decembrie 3, 2015

    Am gasit o lista care ii mentioneaza (pe langa Enescu) pe Paul Constantinescu (O Noapte Furtunoasa), Pascal Bentoiu (Hamlet), Nicolae Branzeu (Zana Zorilor), Marcel Mihalovici (Krapp), Dan Voiculescu (Cantareata Cheala) si Nicolae Brandus (La Tiganci). Exista inregistrari? Multumesc!

    Apreciază

    • despredemnitate
      Decembrie 3, 2015

      V-am răspuns la comentariul anterior.
      Cât despre înregistrările acestor opere, sincer să fiu, nu am prea multe informații, dar nu se găsesc prin magazinele de discuri. Asta spune cam tot, inclusiv despre indiferență.

      Apreciază

    • George Andrei
      Decembrie 3, 2015

      Pentru majoritatea (totalitatea?) acestor titluri exista inregistrari radio, dar nimic nu a aparut pe CD. Una din dorintele mele este ca Electrecordul sa re-editeze inregistrarea operei „O Noapte Furtunoasa” sub bagheta lui Constantin Silvestri. De fapt orice document sonor exista cu Silvestri ar trebui scos la rampa – fie ca este vorba de discuri Electrecord sau de inregistrari din fonoteca radioului.

      Daca sunteti interesati de opera romanesca, trebuie sa stiti ca unele din lucrarile lui Nicolae Bretan („Horia”, „Golem”, „Arald”, „Luceafarul”) sunt disponibile pe CD – dar nu in tara. Se gasesc insa pe Amazon. Muzica nu are nici pe departe complexitatea lui „Oedipe”; de fapt Bretan este mult mai bun compoztor de lied decat de opera. Incepeti cu una din ele si daca va place incercati mai multe.

      Apreciază

      • Eddie
        Decembrie 4, 2015

        Multumesc pentru sugestii si precizari!

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: